•  Last Update: November 17, 2018 
  • EN
prima
pagina
articole presa
(old stuff)
articole
web
convertoare
de putere
pagini
vizitatori
pagini
prieteni (1)
pagini
prieteni (2)
proiecte
vechi
aparate
electrocasnice
circuite
cu relee
traduceri
(old stuff)
control
lumina
linkuri
tematice
contact
guestbook

atelier

audio

smps
echipamente
de sudare 1

auto-moto

iButton
sumar
(site-map)
actionari
electrice
surse
liniare
relee
de timp
echipamente
de sudare 2
control
temperatura
incarcatoare
de baterii
sectiune
premium
NICU DRACINSCHI - DRACEA –
Unul din cei sapte intemeietori ai „ASOCIATIEI ACADEMICE JUNIMEA LITERARA”
Wiena 1888 - 1903

La vale nu voiesc sa 'not
Purtat de valuri. . . Stiu ce pot,
Si am curaj in mine de prisos.
La deal inot. . Cu val si vant
as vrea sa lupt, sa ma framant,
sa stiu ca sunt, ca bratul mi-e vanjos.
Iar' cand suflarea mi-a slabi,
si bratul mi s'a molesi :
sa ma cufund de un vartej rapit,
Si radacini imbratisand
sa-mi fie cel din urma gand :
e dulce viata dupa ce-ai trait.

(CAMPULUNG - 1912 - Sub ocupatia Austriaca.)

Tudor Dracea
Versuri
Semne rele
Semne rele 'n tara mea
Cand romanul nu mai vrea
Sa munceasca 'n tara sa.
Numai spaga vrea sa ia.

Doar butic si baclava,
Din buric cu ferigea,
Turceasca e muzica.
Asta nu e tara mea !

Toata tara s-a turcit,
Spahii ne-au cucerit,
Drumurile le-am lungit,
Dor de tara, a pierit.

Semne rele 'n tara mea
Cand romanul nu mai vrea
Sa munceasca 'n tara sa.
Numai spaga vrea sa ia.

Nu munceste nici la sate
De cu zori pan' pe inserate
Tot taranul sta pe spate,
Nu viseaza decat State.

Cand o tara ca a noastra
A ajuns ca sa cerseasca
Pe la porti straine, iara,
Nu e bine pentru tara .

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Noiembrie 1992
T. D. Campan
Pamant furat
Neam de neamul nostru sfant,
Am muncit pentru pamant,
Cu el ne trezim in gand
La el ne gandim, plangand.

La pamantul din stramosi,
Noi privim cu ochi storsi,
Il munceam de mii de ani
Harnici, mandri, nu golani.

Comunistii au venit,
De pamant ne-au vitregit,
In colhozuri ne-au bagat,
Sufletul ni l-au luat.

Pe batrani i-au chinuit,
Pe copii i-au oropsit.
Acum ei, ne-au parasit,
Satul nostru s-a golit.

Da-ne Doamne cei al nost',
Fara glie n-avem rost,
Sporul casei ni l-au luat,
Multe lacrimi am varsat.

Te rog Doamne, fa dreptate,
Vrem pamant si libertate
Caci hainii s-au chitit,
Legile ni le-au ciuntit.

Doar un lucru mai dorim;
Pamantul sa i-l muncim
Doar al nostru el sa fie
Nu furat de cardasie

Dati pamantul inapoi
C-am ramas flamanzi si goi
Si din cale sa pieriti
Daca vreti sa mai traiti.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Noiembrie 1998
T. D. Campan
Durerea lui STEFAN
in padurea ne umblata
Sta Stefan cu a sa ceata.
Vine acum din vremi strabune
Ca sa afle de la lume,
Ce mai face mandrul plai,
De cand s-a 'naltat in Rai.

C-a lasat in viata Lui,
in calea dusmanului,
Patru'sapte de cetati,
Mandre si cu libertati.
Oaste mare, nemiloasa,
Boierimea sa faloasa.

Usor seara s-a lasat,
Iscoadele, s-au inturnat
Obosite, fara grai,
Cu vesti rele despre plai.
Orase si monastiri
Sunt departe de priviri.

Poporul e impartit
De rusnaci e obidit.
Cernauti si a sa cetate,
Tara Hertei, multe sate,
Prin tratate au fost furate,
Fara frica de dreptate.

Granita iubita Lui,
Apa mare a Nistrului,
Nu mai este la Romani,
Au furat-o hoti pagani.
Cetatile le-au necinstit,
Tara 'ntreaga au ciuntit.
Din tara ce-a mai ramas ?
Romanul, e fara glas.
N-au pamant si n-au bucate,
Padurile le-au fost luate.
Au dorinta dar n-au spor,
Ca totul e al tuturor.

Nu cunoaste omul hatul,
Proprietar este tot statul,
Cu legi vechi si comuniste,
Inimile lor sunt triste.
Ca ii plimba zi de zi,
Bat pragul la primarii.

Sta Stefan cu a sa ceata,
Toti cu mana incordata
Pe arc sau pe buzdugan,
Sa indrepte intr-un an
Ce-au stricat de-atata vreme
Hotii, fara a se teme.

Stefan plange'n sinea lui,
De blestemul neamului.
Pe viteji ii domoleste,
Sufletul isi oblojeste,
Si Mosneagul cu gandire
Pleaca fara de grabire.

El ridica catre sfinti
Ruga sa pentru parinti
Pentru neamu 'ntreg al lui
in dragostea Fiului.
- Da-le Doamne, da ceva
Da-le 'ntelepciunea TA.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Noiembrie 1998
T. D. Campan
Hai Romane.
Romania a fost mare ;
O tara cu largi hotare,
Rege mandru si iubit,
Oameni harnici la muncit,
Ape repezi, multe dealuri,
Marea Neagra, numai valuri,
Cu munti falnici si campii,
Bogatii si bucurii.

Toti vecinii au ravnit
Ce cu greu am construit.
Si de unguri si de rusi
Romanii au fost supusi.
Hotarele ni le-au ciuntit
Tara ne-au jumatatit.
Basarabia, Tighina,
Tara Tisei, Bucovina,

Voevozii din morminte,
Cetati si asezaminte,
Dealuri, plaiuri si campii,
Paduri, holde si mosii,
Le plangem acum pe toate,
Caci ele ne-au fost furate.
- Hai Romane, vin cu noi,
Sa cladim tara 'napoi.

Toate ce ne-au fost furate,
Prin tratate rau semnate,
Sunt o pata de rusine,
Pentru secolul ce vine,
Fratii care i-am tradat,
Cetatile ce am lasat,
Mortii nostrii din morminte,
Stramosii si a lor cuvinte.

Pamantul cum a rabdat
Pe cei care au tradat ?
Tara Hertei si Hotinul,
Cernautiul si Voitinul,
Pe Stefan cu a lui mosie,
Cu cetatile din glie,
Prutul nostru si Tighina,
Tara Tisei, Bucovina.

Hai Romane ia din grinda
Si din lada grea din tinda,
Buzduganul lui Stefan,
Sabia din Teleorman,
Arcul cu sageata lui,
Mandria Ardealului.
- Hai Romane, vin cu noi,
Sa cladim tara 'napoi.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Noiembrie 1998
T. D. Campan
Casa, dulce casa
Trec pe strada cu tei falnici,
Case mandre, curti frumoase
Si privesc catre localnici,
Fete mandre si voioase.

La un colt o vad mareata.
Casa 'n care m-am nascut.
Munca crunta de o viata.
Un zbucium necunoscut.

Eu aveam vre-o sase ani
Cand cu greu am priceput
C-au venit niste golani
si in casa ne-au batut.

- Hai iesiti burjui afara.
Casa 'n treaga noi am luat.
Nici covorul de pe scara,
Sa il luam nu ne-au lasat.

- Asta-i noua lege a noastra.
Este buna pentru noi.
Casa nu mai e a voastra.
Voi burjuii, la gunoi.

Am plecat cu greu din curte,
Fara oale, fara carti.
Si ne-am asezat cu truda,
De mila in alte parti.

Comunisti ne-au furat,
Casa cu greu ridicata
Dupa munca de o viata
A umilului meu tata.

Patruzeci de ani in cap.
Tare greu am rezistat,
Din camera cea micuta,
Sus, parintii au plecat

Dupa nouazeci in coace
Tot mereu eu am sperat
Ca o sa auda lumea' treaga
Strigatul meu disperat

PSD - istul se opune
Sa-mi dea casa 'napoi
Ce-o sa fac eu baba slaba,
O sa las peretii goi.

Nu am mobile, covoare,
Nici masina, nici odoare
C-o sa stau singura-n casa,
Pe el inima il doare.

Ei au totul, au putere,
Neamurii, copii si avere
Si platesc chiria 'treaga
Nici cat pretul pe o bere.

Plimba legea 'n parlament
Si ameninta guvernul
In speranta lor meschina
Ca vor amana termenul.

Il amana tot mereu,
Il amana pe vecie
Pana ce batrani ca noi
Vom trece in vesnicie.

Foaie verde
Foaie verde de dudau,
Rau a fost, e si mai rau.
Nu simtim nici o schimbare
Mizeria este in floare.

Nu avem ce sa mancam,
Nu putem sa ne 'nbracam.
Plang copii pe 'nfundate
Ca nu au ce pune 'n spate

La creioane nu gandim
Cand la preturi noi privim.
Carti, caiete, vise mari,
Numai pentru miliardari.

Pensionarii stau la coada,
O ciosvarta sa mai vada.
Telefonul, un lux mare.
Lumina - i inrobitoare.

Trece un mosneag murdar,
Mare universitar.
Pensia nici de apa nu-i,
De ani n-a vazut un pui.

Foaie verde de dudau,
Rau a fost, e si mai rau.
Am crezut c'o sa ' nflorim
Dar vad ca ne ofilim.

Muncitorii n-au de munca,
Ca mancarea sa le-ajunga.
Fabricile 's pe butuci.
Unde Ioane sa te duci ?

Taranul, la sate, moare.
N-are plug, nu sunt tractoare.
Pamantul e tot la stat.
Comunistii ne-au pradat.

La arat si semanat
AgroCom-ul i-a spoliat.
Nu sunt bani, nu sunt bucate,
Taranu 'n nevoi se sbate.

Medicina-i la pamant
S-a dus orice juramant
Daca ai cazut pe spate,
Fara spaga nu se poate.

In mormant nu ai scapare
Cosciugul este scump tare.
Nu-s bani de inmormantare,
La mormant n-ai lumanare.

Foaie verde de dudau,
Pe pamant .., e foarte rau
De durere noi murim.
Poate 'n cer bogati sa fim.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Mai 1993
T. D. Campan
Manjit
Ca din nouazeci incoace
Nimeni nu mai are pace
Partide, partidulete
Nume vechi cu alte fete

Ca toti comunisti 'n viata
Se spoiesc acum, pe fata.
Toti se dau neprihaniti
Dar se vede ca-s manjiti.

Nimic nu misca 'n tara
Tot romanul sta sa piara.
Industrie, agricultura,
Nu-i nimic de pus in gura

- Cum de-i rabda tara asta ?
- D-aia ne-a lovit napasta.



Inapoi la pagina prieteni
Valid XHTML 1.1 Enciclopedie de electronica Emil MATEI - Electronic Circuits Collection