"Asear�, la un ceas destul de t�rziu, ne-am adunat c��iva intelectuali la profesorul �i prietenul nostru ionel Simionescu, av�nd �ntre noi �i pe Br�tescu-Voine�ti, care, de�i oaspe de departe, e socotit tot ie�ean, �n �n�elesul cel bun �i nobil al cuv�ntului. Ne-am adunat ca s� ascult�m un haut-parleur (n.r., difuzor), un instrument ultramodern de radiofonie, instalat �ntr-o frumoas� odaie na�ional�, conservatoare, veche �i patriarhal� - amintind vremurile bunicelor noastre, a crinolinelor, a dro�telor, cu rezoare de Viena �i cu patru cai �nainta�i, a surugiilor �i slujitorilor �n costume albaneze, a lenei �i facialelor orientale, a muzicei lui Barbu �i a celor dint�iu valsuri revolu�ionare. Contrastul �ntre decor �i instrumentul acela simplu �i straniu a pus �n mine cea dint�iu �mpuns�tur� de ac ager: un fel de nedumerire. Domnul locotenent Zapan, specialist �n asemenea dr�c�rii, a �ntors pu�in� vreme spre noi masca lui de z�mbet �i t�cere, at�t c�t i-a trebuit s� ne r�spund� la salut�ri; apoi a pip�it l�di�a misterioas� c�ut�ndu-i anume inele, butoni �i �ncheieturi. Dintr'odat� �n cornetul mort, vopsit �i l�cuit, percepur�m o voce vie. O voce care suspina melodios �i dulce roman�a regelui din Thule. O c�nta, �n acelea�i clipe, o sopran�, �n actul al doilea �n Faust, la opera din Viena. �i noi o auzeam la la�i, �n S�r�rie - �ntr-un decor din vremea c�nd nu erau �nc� inventate nici drumurile de fier.

Aceast� a doua impresie, lovitura acelui glas care venea de la o mie de kilometri, prietenos, cald �i apropiat, a fost mai prelung�, mai st�ruitoare �i mai ad�nc� dec�t �nt�ia.

Deci e suprimat spa�iul. Dar aceasta e numai o formul� de fizic�, patru cuvinte indiferent puse unul dup� altul. Eu auzeam versurile lui Goethe, muzica lui Gounod �'o voce cald� �i vibrant� de femeie. C� nu este spa�iu dec�t pentru ne�tiin�a �i m�rginirea noastr�, pare evident. C� �i timpul va fi fiind o conven�ie, iar�i se poate. C� poate noi �n�ine de la �nceputul p�rin�ilor celor de demult �i p�n� la cel din urm� din viitorul conven�ional nu suntem dec�t o und� ori un fior din marele tot - iar�i de ce nu s-ar putea? O, nu �tim nimic, s� l�s�m toate aceste propozi�ii vane.

�i imaginile, ca �i sunetele, sunt tot nemuritoare, �n raport cu infinitul �n timp �i-n spa�iu. Atuncea ce-i muritor din noi? Sim�irea pe care o �ncerc ascult�nd glasul dep�rt�rii? Ceea ce numim suflet? Asta s� fie trec�tor - c�nd celelalte sunt eterne?

Nu cugetam �i nu sim�eam numai asta.

M� g�ndeam la p�rin�ii mei care n-au cunoscut radiofonia. La bunicii mei care n-au cunoscut aeroplanul. La al�ii mai dedemult care n-au cunoscut aburul. �i la al�ii, pe scara timpului nostru omenesc, care-au fost s�raci �i pro�ti, p�n� la cei dint�i din pe�teri care nu �tiau secretul focului.

Unul �n veacuri a descoperit flac�ra vie, minune �i Dumnezeu. Altul a descoperit p�rghia; altul puterea aburului. Al�ii au zburat. Al�ii surprind tainele fenomenelor electrice. �n fa�a noastr�, �n viitor, sunt de descoperit alte mistere - care acum sunt pentru noi noapte �i st�nc�. Noi suntem str�ini �i departe de ele - dar ele exist�."

A�a se exprima Mihail Sadoveanu, Ceahl�ul literaturii rom�ne, plin de admira�ie, supus la medita�ie �i cuprins de revela�ie, acum 80 de ani �n revista Radio Rom�nia despre prima �nt�lnire cu epocala descoperire, radioul. Au trecut 80 de ani de c�nd "l�di�a misterioas� a locotenentului Zapan" impresiona lumea marc�nd �nceputul transferului rapid de informa�ii realiz�nd ca efect social compresia timpului �i spa�iului. Fluxul informa�ional dezvoltat �n progresie geometric� a determinat apari�ia altor �i altor "l�di�i": televizorul, calculatorul, telefonul celular, etc., etc. omul zilelor noastre fiind extras din "lenea �i facialele orientale" devenind dinamic �i omniprezent.

Muzica, crea�iile monumentale, se bazeaz� pe cele 7 note; aranjorul trebuie s� aib� geniu �i o nou� oper� apare.

�n electronic� orice noutate tehnic� are ca postament cultura creatorului, cultur� dob�ndit� prin efort �i perseveren�� �n studiu �i experimentare.

Informare, cultur� �i educa�ie �n vastul c�mp al electronicii ofer� cu generozitate competen�� �i autoritate moral� cititorilor s�i situa�i pe toate treptele sc�rii sociale a preg�tirii teoretice �i revista Conex Club. Cu un gest de generozitate, editorul trimite lunar revista multor �coli, cluburi, radiocluburi, institu�ii culturale, unor elevi, cadre didactice �i pensionari, sus�in�nd practic �i efectiv via�a cultural�, formatoare de speciali�ti, viitori descoperitori �i creatori de progres, de "dr�c�rii" at�t de necesare.

La reperul calendaristic, din interiorul celor care pl�smuiesc �i modeleaz� aceast� publica�ie, vedem o cre�tere a atrac�iei �i interesului pentru con�inutul revistei, de aceea am dezvoltat paleta domeniilor abordate �i �inuta grafic�.

To�i cei care contribuie la apari�ia revistei Conex Club - colectivul de redac�ie - v� dorim dragi prieteni colaboratori �i cititori ca anul 2006 s� fie cu pace, s�n�tate, libertate �i prosperitate.

Succesele dumneavoastr� s� le �mp�rt�i�i tuturor prin articole �n fidela �i constanta prieten� Conex Club!

La mul�i ani!