• Releveu schema electrica forta
• Schema de principiu si oscilograme - sincronizare

Instructiunile de control sunt valabile pentru placa ce echipeaza redresoarele: RSA500-M, RSC400-M, SR630-M.
(Elaborate la Uz. Electrotehnica, ing. Livescu D, ing. Ionescu A.M., 1987).

Functionarea placii:

Din punct de vedere functional, placa include:

• sursa de alimentare
• circuitele de sincronizare si generare a impulsurilor de comanda pe poarta tiristoarelor
• circuitele de tip regulator

Sursa de alimentare
Este compusa din doua surse de +/-12V pt alimentarea CI de tip A.O., o sursa de +5V pentru alimentarea CI digitale tip TTL, sursa de alimentare pentru oscilatoarele care genereaza impusurile de aprindere pe poarta si circuite care conditioneaza pornirea instalatiei de existenta tuturor tensiunilor de alimentare si temporizare la cuplarea tensiunii de alimentare.
Transformatorul de alimentare de la retea furnizeaza tensiunea alternativa care este redresata de puntea redresoare de 1A. Tensiunea astfel redresata este filtrata suplimentar de rezistenta de 27 Ohmi si condensatorul de 100 microfarazi ajungand sa alimenteze astfel oscilatoarele care genereaza impulsurile de comanda pe poarta.
In continuare tensiunile sunt stabilizate cu doua diode zener de 12V, filtrate de doua condensatoare de 10 microfarazi, dupa care alimenteaza amplificatoarele operationale duble de tip BA358N.
Tranzistoarele V50, V51, V49 furnizeaza semnale in punctele C respectiv D la cuplarea sursei de alimentare sau lipsa unei tensiuni, semnale care blocheaza oscilatorul de generare a impulsurilor de comanda pe poarta.

Circuitele de sincronizare si generare a impulsurilor de comanda pe poarta tiristoarelor
De la transformatorul de forta se primesc si tensiunile de sincronizare care ajung pe placa la cupla X1, pinii 18-20, 19-22. si21-23. Acestea se redreseaza cu diode astfel incat in punctele R, S. T, apar sinusoide redresate, defazate intre ele cu 60 grade, cu amplitudinea de 15V si perioada egala cu o semiperioada de retea. In continuare, semnalele sunt insumate cu ajutorul unor diode astfel incat in punctul "SYNC" apre o tensiune de 15V (amplitudine) si care pe o perioada de retea are 6 alternante pozitive obtinute prin insumarea a 6 sinusoide defazate intre ele cu 60 grade. Tensiunile din punctele "R","S", "T" ca si cea din "SYNC" sunt aplicate unor divizoare rezistive, dupa care ajung pe intrarile inversoare si neinversoare a unor amplificatoare operationale pe post de comparator.
Tensiunile de mai sus au fost astfel alese si divizate incat in punctele PR, PS, PT la iesirea comparatoarelor sa se obtina impulsuri dreptunghiulare in momentul trecerii prin zero a sinusoidelor corespunzatoare celor 3 faze. Tensiunile de sincronizare care vin de la transformatorul de forta au fost astfel interconectate la transformator incat lipsa unei faze sa genereze impulsuri de comanda pe poarta care sa nu faca posibila depasirea parametrilor maximali ai sursei de sudura Imax.
Cele 3 perechi de rezistente de 150 Ohmi, condensatoarele de 100nF montate la intrarea neinversoare a amplificatorului operational formeaza niste integratoare care genereaza 3 rampe cu amplitudinea intre 0-4V sincrone cu sinusoida de pe faza corespunzatoare lor si cu perioada de 10ms. Aceste rampe sunt aduse la zero la fiecare trecere prin zero a sinusoidei corespunzatoare lor de impulsurile din punctele PR, PS, PT, prin intermediul unor porti OPEN COLECTOR. Rampele care apar in punctele PR, PS, PT, sunt comparate cu un nivel de tensiune constant care apare in punctul C, generat in sectiunea de regulator a placii. Din compararea rampelor cu nivel de tensiune continua se obtin pe pinul 7 a amplificatoarelor operationale 1, 2, 3, niste impulsuri de comanda a oscilatorului de generare a impulsurilor de comanda pe poarta.
Cand potentiometrul de prescriere a tensiunii sau curentului de sudare este dat la minim, potentialul in punctul C este mai mare decat maximul rampei si iesirile de pe pinul 7 a amplificatorului operational sunt la -10V, blocand oscilatorul de generare a impulsurilor de comanda pe poarta. La cresterea valorii prescrise, punctul C coboara spre zero, incepe sa se intersecteze ca valoare cu rampa, iar la iesirea 7 a amplificatorului operational apar impulsuri al caror front cazator este fix situat in zona trecerii prin zero a sinusoidei, iar cel ascendent se deplaseaza spre stanga.
Tranzistoarele V46, V47, V48 cu transformatoarele m1, m2, m3, formeaza niste oscilatoare care genereaza impulsurile de comanda pe poarta, comandate in pornit-oprit de potentialele in punctele X, Y, Z. Oscilatorul furnizeaza impulsuri pe iesirea secundara a transformatorului cu amplitudinea de circa 12V cu perioada de 100 microsecunde si durata impulsurilor de 10 microsecunde.
La functionarea placii in regim de tensiune constanta si cu impuls auxiliar de tensiune, impulsurile de aducere la zero a rampei sunt aplicate unui numarator cu cinci si folosite mai departe in partea de regulator a placii, pentru a genera impulsuri de tensiune mai mare, necesare functionarii instalatiei: T=16.6 microsecunde.

Circuitele de tip regulator
Operationalul 7.2 formeaza un stabilizator de tensiune primind la intrare tensiunea de la V4, printr-un divizor rezistiv si furnizand la iesire o tensiune de 150mV care se aplica potentiometrului de preselectie tensiune (curent). Tensiunea de 150mV de la iesire se poate regla din R3.
Operationalul 7.1 este o protectie la supracurent, primind informatia de la suntul de curent si comparand-o cu tensiunea pe care ar trebui sa o dea suntul la curent maxim. Cand se depaseste curentul maxim, acest operational blocheaza functionarea generatorului de impulsuri de comanda pe poarta.
Operationalul 5.2 formeaza regulatorul de curent constant. Potentiometrul R9 este potentiometrul de compensare a tensiunii de OFFSET a acestui operational. El primeste pe intrarea inversoare tensiunea de pe sunt, iar pe intrarea neinversoare tensiunea de pe cursorul potentiometrului de preselectie curent. In functionarea normala de regulator, operationalul 5.2 are pe iesirea 7 o tensiune intre 0-5V, tensiune care prin intermediul unei diode ajunge in C si este comparata cu rampele generate im sectiunea de formare a impulsurilor pe poarta.
In regim de tensiune constanta functionarea acestui regulator este inhibata, pe intrarea neinversoare apare o tensiune negativa care forteaza iesirea 7 intr-o tensiune de circa -10V. In acest regim intra in functiune operationalul 6.1, care in regim de curent constant era inhibat. Acesta primeste pe intrarea inversoare impulsul de comanda pentru impulsulsul de tensiune suplimentar. Pe intrarea neinversoare primeste diferenta intre tensiunea de la iesirea sursei de sudare si tensiunea de la cursorul potentiometrului de prescriere a tensiunii, care diferenta si prelucrare se obtine in integratele 6.2, 4.2.
Integratul 4.1 formeaza sesizor de curent de sudare. Acesta primeste pe intrarea neinversoare tensiunea de pe sunt, iar pe intrarea inversoareo tensiune de referinta corespunzatoare curentului minim de sudare. Astfel, la iesirea 1 avem o tensiune de +10V daca curentul de sudare este in intervalul 0-40A si -10V daca curentul I= sub 40A, valoarea de 40A fiind considerat curentul minim de sudare la care ajunge sursa.
Aceasta informatie: I= sub 40A
I=0
I= peste 40A
este folosita atat in regulatorul de tensiune cat si in instalatia de avans a sarmei, si anume daca curentul I=0...40A, sarma se deruleaza cu o viteza constanta stabilita aprioric conform avansului tehnologic necesar amorsarii arcului. Dupa ce arcul s-a amorsat, I>40A, acest lucru este sesizat de operationalul 4.1 si instalatia de avans sarma trece in regim de stabilire a vitezei de avans de la potentiometrul de pe panou.

CONTROLUL SI REGLAREA PLACII
Masuratorile se fac in urmatoarele conditii:

• Se verifica existenta tensiunii de +12V cu toleranta de +/-10% fata de masa si a tensiunii de -12V cu toleranta de +/-10% fata de masa.
• Se verifica in "+5V" existenta tensiunii de +5V cu toleranta de +/-5%.
• Se verifica existenta in punctele R, S, T, a unei tensiunii de forma celei din fig.1 (acestea sunt tensiunile de sincronizare redresate de la transformatorul de forta). Toleranta fata de valorile din figura este de +/-20%.

• Se vizualizeaza in punctele "PR", "PS", "PT" formele de unda din figura 3, toleranta +/-20%. Daca impulsurile in punctele "PR", "PS", "PT" nu sunt ca in figura, ca durata si pozitie fata de trecerea prin zero a sinusoidei corespunzatoare fiecaruia, se regleaza din R96 pana la obtinerea figurii dorite cu toleranta de 5%.

• Se verifica daca rezistentele de 150K montate la piciorul 5 al integratelor 1, 2, 3 sunt cu toleranta de 5% iar condensatoarele montate in aceleasi puncte sunt de 100nF cu 10% toleranta. De mentionat ca aceste componente au fost montate dupa ce au fost imperecheate in modul urmator:
  - Rezistentele 150K precizie absoluta 5% imperechere intre ele 1%
  - Condensatorii 100nF cu precizie absoluta 10% imperechere 2%
  Formele corespund impulsului de sincronizare al rampei care va genera prin intersectia cu o tensiune continua de la regulatorul de tensiune sau curent impulsurile pentru comanda pe poarta. In cazul in care impulsurile in punctele "PR", "PS", "PT" nu sunt in limitele de mai sus fata de fig.3 se modifica valoarea rezistentei R96.
• Se vizualizeaza formele in punctele "RR", "RS", "RT" aceasta trebuie sa fie ca in fig. 4 cu toleranta de +/-10%. Rampele trebuie sa fie similare in amplitudine cate trei cu tolerantele de 3%. In caz ca nu, se verifica pe schema condensatorii sau rezistentele R90, R80, R70, C26, C32, C38.
  

• Se verifica pe secundarele transformatoarelor de impulsuri existenta impulsurilor de aprindere a tiristoarelor care trebuie sa aiba amplitudinea minima de 12V (varf la varf).
• Se verifica daca sinusoidele de pe tiristoarele comandate de transformator R, S, T sunt in faza cu sinusoidele redresate in punctele R, S, T.

Se regleaza potentiometrul R36 intr-una din extremitati, care asigura -12V pe piciorul 1 integratul 6. Din potentiometrul R9 se regleaza astfel incat la iesirea sursei sa nu avem tensiune cand potentiometrul de curent este la zero.
Cu osciloscopul pe iesire se regleaza din R9 pana cand tensiunea tocmai a disparut. Oprim sursa timp de 5s, o repornim si verificam inexistenta unui impuls de tensiune la iesire. Daca totusi constatam existenta unui impuls, mai reglam din P1 repetand operatia de oprire a sursei, asteptand 5s etc., pana cand la pornire nu apar impulsuri de tensiune.
Pentru a evita aparitia unei zone moarte din reglajul potentiometrului de curent de pe panoul sursei este obligatoriu ca reglajul lui R9 sa fie cat mai fin.
Se pune sursa de curent in scurt, se pune potentiometrul de curent de pe panou la valoare maxima, se regleaza din P3 astfel incat pe ampermetrul sa avem indicatia corespunzatoare potentiometrului de pe panou.
Se fixeaza potentiometrul de curent de pe panoul frontal la valoarea de 200A si se variaza rezistenta de sarcina scurtcircuitandu-se sursa. Curentul trebuie sa se mentina constant la valoarea de 200A.
Se fac 60 scurturi la iesire cu potentiometrul de curent la 250A, avand durata de 2s; dupa fiecare scurtcircuitare urmeaza o perioada de mers in gol de 3s. Scurtcircuitarea se executa intre bornele de iesire cu ajutorul unei sarcini cu rezistenta de 0.008... 0.01 ohmi.
Cu sursa in gol si potentiometrul de pe panoul frontal la 100A, voltmetrul de pe panoul frontal indica intre 44-46V.

Se fixeaza cursoarele tuturor potentiometrelor la mijloc. Comutatorul stea-triunghi se pune in pozitia 22v-50V. Fixam potentiometrul stabilire tensiune de pe panoul frontal la 40V. Variem rezistenta de sarcina de la maxim spre minim, verificam limitarea curentului la 630A. Daca acest lucru nu se intampla se regleaza R3 pana se obtine limitarea de curent la 630A.
Reglam potentiometrul R36 in conditii similare cu R9.
Se fixeaza potentiometrul de tensiune de pe panoul frontal la valoarea maxima.
Se regleaza R41 astfel incat voltmetrul de pe panoul frontal sa indice tensiunea la care a fost fixat potentiometrul de pe panoul frontal.
Se vizualizeaza cu osciloscopul semnalul de la cupla 2 piciorul1. Se verifica existenta unui semnal dreptunghiular cu perioada de 17ms +/-10% cu durata impulsului de 3ms +/-10% si cu amplitudinea de 2.5V.
Se verifica urmatoarele tensiuni la iesirile amplificatoarelor operationale:

Se pune comutatorul stea-triunghi pe pozitia 0-22V, se pune potentiometrul de tensiune pe valoarea de 10V si se verifica variind rezistenta de sarcina ca sursa stabilizeaza tensinea de iesire.
Punem comutatorul stea-triunghi in pozitia 22-50V, se fixeaza potentiometrul de tensiune la 35V si se verifica variind rezistenta de sarcina ca sursa stabilizeaza tensinea.
Se pune oscilatorul pe iesirea sursei de tensiune, comutatorul pe pozitia 0-28V. Cu potentiometrul de nivel puls la maxim, se pune valoarea rezistentei de sarcina astfel incat la o tensiune de 10V, curentul de iesire sa fie de 150A +/-10%.
Se vizualizeaza formele 1, 2, 3, 4 in conformitate cu conditiile din tabel: