Redresor
Rectifier
(Articol publicat in revista Tehnium nr.11/1990)
Rectifier
(Articol publicat in revista Tehnium nr.11/1990)
Montajul permite incarcarea elementelor sau bateriilor de acumulatoare dupa o caracteristica
"I", dispunand de posibilitatea reglarii continue a curentului de incarcare in intervalul
0.05... 10A pentru acumulatoare de 2... 12V.
Astfel sunt posibile at�t �ncarcarea bateriilor auto uzuale de 6 V sau 12 V, c�t si �ncarcarea separata a elementelor acestora, fixarea curentului dorit �n toata plaja mentionata fac�ndu-se dintr-un singur potentiometru, montat pe panoul frontal al aparatului. Curentul reglat initial ram�ne constant pe toata durata �ncarcarii, indiferent de starea acumulatorului.
La o realizare corecta a montajului, pun�nd bornele de iesire �n scurtcircuit, se poate pleca din zero, si, fix�nd din potentiometru un anumit curent, de exemplu 2 A, �nlatur�nd scurcircuitul si aplic�nd iesirea la bornele unei baterii de acumulatoare, curentul trebuie sa ram�na acelasi - 2 A -, indiferent de acumulatorul conectat, �n limitele a 1� 6 elemente (2� 12 V).
Aparatul a fost testat �n timp, remarc�ndu-se printr-o buna stabilitate si siguranta �n exploatare.
Aparatul are �n componenta un transformator monofazat TR1 de 250 VA, a carui tensiune secundara de 24 Vef este redresata cu o punte monolitica din seria 20 PM si se aplica acumulatorului prin tiristorul Th, al carui unghi de conductie stabileste marimile de iesire ale redresorului. Ca informatie, de curent se foloseste caderea de tensiune pe rezistenta R9 din manganita, �nseriata �n circuitul de �ncarcare. Acesta cadere de tensiune culeasa �ntre bornele A � B se �nsumeaza algebric �n orice moment cu tensiunea culeasa de pe cursorul pontetiometrului �l�. Rezultanta se aplica tranzistorului T1, care comanda oscilatorul de relaxare, realizat cu tranzistorul unijonctiune T2, oscilator care
Astfel sunt posibile at�t �ncarcarea bateriilor auto uzuale de 6 V sau 12 V, c�t si �ncarcarea separata a elementelor acestora, fixarea curentului dorit �n toata plaja mentionata fac�ndu-se dintr-un singur potentiometru, montat pe panoul frontal al aparatului. Curentul reglat initial ram�ne constant pe toata durata �ncarcarii, indiferent de starea acumulatorului.
La o realizare corecta a montajului, pun�nd bornele de iesire �n scurtcircuit, se poate pleca din zero, si, fix�nd din potentiometru un anumit curent, de exemplu 2 A, �nlatur�nd scurcircuitul si aplic�nd iesirea la bornele unei baterii de acumulatoare, curentul trebuie sa ram�na acelasi - 2 A -, indiferent de acumulatorul conectat, �n limitele a 1� 6 elemente (2� 12 V).
Aparatul a fost testat �n timp, remarc�ndu-se printr-o buna stabilitate si siguranta �n exploatare.
Aparatul are �n componenta un transformator monofazat TR1 de 250 VA, a carui tensiune secundara de 24 Vef este redresata cu o punte monolitica din seria 20 PM si se aplica acumulatorului prin tiristorul Th, al carui unghi de conductie stabileste marimile de iesire ale redresorului. Ca informatie, de curent se foloseste caderea de tensiune pe rezistenta R9 din manganita, �nseriata �n circuitul de �ncarcare. Acesta cadere de tensiune culeasa �ntre bornele A � B se �nsumeaza algebric �n orice moment cu tensiunea culeasa de pe cursorul pontetiometrului �l�. Rezultanta se aplica tranzistorului T1, care comanda oscilatorul de relaxare, realizat cu tranzistorul unijonctiune T2, oscilator care
furnizeaza impulsurile de comanda necesare tiristorului.
Astfel, oricarei tendinte de variatie a curentului de �ncarcare, impus prin fractiunea din tensiunea de referinta obtinuta pe cursorul potentoimetrului �l�, �i corespunde o modificare a tensiunii �ntre bornele A � B, care va provoca �n final modificarea unghilui de conductie al tiristorului �n sensul anularii acestei tendinte.
Prin modul particular de conectare a elementelor schemei, tensiunea de referinta se obtine chiar din tensiunea aplicata bateriei, �nainte de tiristor, tensiune trapezoidala care asigura si sincronizarea cu reteaua.
Compensarea coeficientului de temperatura pozitiv al diodei Zener utilizata ca referinta s-a realizat prin coeficientul negativ al diodei cu siliciu polarizata direct, Dl �nseriate, obtin�ndu-se o buna stabilitate a caracteristicilor �n timp.
Pentru limitarea curentului furnizat de redresor s-a prevazut potentiometrul SR1, care se va regla astfel �nc�t la capatul de cursa dinspre maximum si potentiometrul �l� curentul absorbit sa fie de 10 A (sau alta valoare).
�n afara autoprotectiei, prin limitarea automata a curentului asigurat prin modul de comanda a tiristorului, aparatul mai este prevazut cu o siguranta fuzibila �n circuitul primar, F1 si o siguranta fuzibila rapida F2 �n circuitul de �ncarcare.
Aceasta din urma actioneaza si la conectarea gresita a bateriei de acumulatoare prin intrarea �n conductie a diodei D6, care s-a ales pentru a face fata si �n aceste conditii. Dioda va suporta curentul de avarie p�na la declansarea sigurantei fuzibile.
Astfel, oricarei tendinte de variatie a curentului de �ncarcare, impus prin fractiunea din tensiunea de referinta obtinuta pe cursorul potentoimetrului �l�, �i corespunde o modificare a tensiunii �ntre bornele A � B, care va provoca �n final modificarea unghilui de conductie al tiristorului �n sensul anularii acestei tendinte.
Prin modul particular de conectare a elementelor schemei, tensiunea de referinta se obtine chiar din tensiunea aplicata bateriei, �nainte de tiristor, tensiune trapezoidala care asigura si sincronizarea cu reteaua.
Compensarea coeficientului de temperatura pozitiv al diodei Zener utilizata ca referinta s-a realizat prin coeficientul negativ al diodei cu siliciu polarizata direct, Dl �nseriate, obtin�ndu-se o buna stabilitate a caracteristicilor �n timp.
Pentru limitarea curentului furnizat de redresor s-a prevazut potentiometrul SR1, care se va regla astfel �nc�t la capatul de cursa dinspre maximum si potentiometrul �l� curentul absorbit sa fie de 10 A (sau alta valoare).
�n afara autoprotectiei, prin limitarea automata a curentului asigurat prin modul de comanda a tiristorului, aparatul mai este prevazut cu o siguranta fuzibila �n circuitul primar, F1 si o siguranta fuzibila rapida F2 �n circuitul de �ncarcare.
Aceasta din urma actioneaza si la conectarea gresita a bateriei de acumulatoare prin intrarea �n conductie a diodei D6, care s-a ales pentru a face fata si �n aceste conditii. Dioda va suporta curentul de avarie p�na la declansarea sigurantei fuzibile.
Aparatul va fi prevazut obligatoriu cu un ampermetru care va indica curentul de �ncarcare
fixat din potentiometru. La aceasta schema remarcam posibilitatea de a elimina suntul
ampermetrului prin plasarea instrumentului �ntre punctul B din schema si o priza pe
rezistenta R9, folosita ca traductor de curent. Locul prizei se va stabili prin tatonare
pentru indicatia corecta a instrumentului.
Referitor la amplasarea componentelor �n montajul practic, notam ca dispozitivul de comanda pe grila, realizat cu tranzistoarele T1, T2 si piesele aferente, se va executa pe o placa de circuit imprimat. Separat se vor monta tramsformatorul de retea, rezistentele R8, R9, dispozitivele semiconductoare care disipa caldura (puntea redresoare, tiristorul, dioda D6), acestea din urma necesit�nd radiator de racire.
Remarcam si aici o facilitate oferita de configuratia schemei, aceea de a folosi un singur radiator pentru toate aceste dispozitive semiconductoare, corpul radiatorului fiind �n acelasi timp borna minus a aparatului, nefiind necesara izolarea componentelor de corpul radiatorului.
�ntr-adevar, puntea redresoare are toate terminalele izolate de capsula, iar tiristorul si dioda au anodul la capsula.
Referitor la amplasarea componentelor �n montajul practic, notam ca dispozitivul de comanda pe grila, realizat cu tranzistoarele T1, T2 si piesele aferente, se va executa pe o placa de circuit imprimat. Separat se vor monta tramsformatorul de retea, rezistentele R8, R9, dispozitivele semiconductoare care disipa caldura (puntea redresoare, tiristorul, dioda D6), acestea din urma necesit�nd radiator de racire.
Remarcam si aici o facilitate oferita de configuratia schemei, aceea de a folosi un singur radiator pentru toate aceste dispozitive semiconductoare, corpul radiatorului fiind �n acelasi timp borna minus a aparatului, nefiind necesara izolarea componentelor de corpul radiatorului.
�ntr-adevar, puntea redresoare are toate terminalele izolate de capsula, iar tiristorul si dioda au anodul la capsula.
O atentie deosebita trebuie acordata rezistentei R9, care se va realiza din manganina,
dimension�ndu-se la curentul maxim debitat de redresor, �n regim de lunga durata, fara
�ncalzire apreciabila. Aceasta va avea o valoare �n jur de o zecime de ohm si se va
tatona pentru obtinerea unui curent constant �n toata plaja de reglaj.
Transformatorul de retea se realizeaza pe un miez de ferosiliciu cu sectiunea de 20 cmp, av�nd �n primar 550 de spire CuEm fi 0,65, iar �n secundar 65 de spire fi 1,70.
Transformatorul de impulsuri pentru tiristor, cu miez de ferita EE20, are doua �nfasurari egale de cate 100 de spire CuEm fi 0,20.
Tranzistorul unijonctiune este de tip 2N3480 sau similar.
Modul de lucru: se aduce potentiometrul �l� �n pozitia de zero; se racordeaza bateria de �ncarcat la bornele de iesire; se cupleaza redresorul la retea cu �ntrerupatorul K1; se creste progresiv curentul p�na la valoarea dorita, urm�nd indicatiile ampermetrului.
Cu aceeasi configuratie a schemei, montajul a fost experimentat �n c�teva variante de putere, at�t pentru formari de bateii, c�t si pentru �ncarcari curente, cu bune rezultate.
Transformatorul de retea se realizeaza pe un miez de ferosiliciu cu sectiunea de 20 cmp, av�nd �n primar 550 de spire CuEm fi 0,65, iar �n secundar 65 de spire fi 1,70.
Transformatorul de impulsuri pentru tiristor, cu miez de ferita EE20, are doua �nfasurari egale de cate 100 de spire CuEm fi 0,20.
Tranzistorul unijonctiune este de tip 2N3480 sau similar.
Modul de lucru: se aduce potentiometrul �l� �n pozitia de zero; se racordeaza bateria de �ncarcat la bornele de iesire; se cupleaza redresorul la retea cu �ntrerupatorul K1; se creste progresiv curentul p�na la valoarea dorita, urm�nd indicatiile ampermetrului.
Cu aceeasi configuratie a schemei, montajul a fost experimentat �n c�teva variante de putere, at�t pentru formari de bateii, c�t si pentru �ncarcari curente, cu bune rezultate.
