In practica radioamatorilor se folosesc foarte frecvent motoare trifazice. Pentru alimentare acestora, insa, nu este neaparat obligatorie existenta unei retele trifazate. Despre cateva variante de pornire a electromotoarelor cuplate la reteaua monofazata, cititorii pot afla din cele ce urmeaza.
Modalitatea cea mai simpla de pornire a motoarelor trifazice este dezrasucirea rotorului cu ajutorul unui snur avand lungimea de circa 1 metru, infasurat in prealabil pe arbore. Aceasta modalitate nu e prea comoda si se aplica in cazurile cand motorul se porneste fara sarcina.
In cazul existentei a doua electromotoare identice sau de puteri apropiate, unul dintre acestea poate fi folosit ca generator pentru "defazare". Acesta functioneaza in felul urmator: Motoarele se leaga ca in schema ilustrata in fig.1. Unul din motoare porneste, de exemplu, prin prima metoda si dupa accelerarea la pornire ramane cuplat la retea. Al doilea motor porneste usor prin inchiderea intrerupatorului cu parghie Bk2. Aceasta schema se poate folosi acolo unde avem la dispozitie cateva motoare. Oricare din motoarele operative poate primi "defazajul" de la un alt motor care trebuie pornit.
O metoda mai eficienta de pornire a electromotoarelor este conectarea celei de a 3a infasurari prin intermediul unui condensator de defazare.
Pentru functionarea normala a motorului cu condensator de pornire, valoarea condensatoarelor trebuie mentinuta in stricta dependenta de numarul de rotatii.
Intrucat aceasta conditie este foarte greu de indeplinit, in practica comandarii motoarelor se recurge la doar doua trepte.Se cupleaza motorul avand capacitatea condensatorului calculata pentru pornire, iar dupa ce a pornit, in circuit ramane cel de lucru (vezi fig.2). Condensatorul de pornire se decupleaza prin intermediul unui intrerupator, fie manual, fie cu o schema speciala (vezi "RADIO" nr.11/1969. Capacitatea condensatorului de lucru pentru motoarele trifazate se determina cu formula:

daca infasurarile motorului sunt legate in stea (fig.2a), sau,

daca infasurarile motorului sunt legate in triunghi (fig.2b).

Cunoscand puterea electromotorului, curentul se poate determina din expresia:
, amperi,
unde P - puterea nominala a motorului in Watt,
U - tensiunea retelei in Volti


Capacitatea condensatorului de pornire se determina din relatia:
In scopul simplificariii calculelor, se prezinta un tabel pentru alegerea capacitatii condensatoarelor in functie de schema de legaturi a infasurarilor pentru tensiunea de alimentare de 220V.
Tensiunea de lucru a condensatoarelor trebuie sa fie de 1.5 ori mai mare decat tensiunea retelei, iar condensatoarele trebuie sa fie obligatoriu cu hartie. In calitate de condensatoare de start pot fi folosite si condensatoare electrolitice cu tensiunea de lucru de 450V (schema de legare din figura 3). Printr-o astfel de conectare, corpul condensatoarelor se afla sub tensiune, de aceea trebuie bine izolat. Condensatoarele electrolitice pot lucra numai pentru scurt timp.
Pentru motoarele cu condensator de pornire exista o schema foarte simpla de inversare a sensului. Prin actionarea comutatorului Bk1 (fig.2) motorul isi schimba sensul de rotatie.
Exploatarea motoarelor cu condensator de pornire prezinta cateva particularitati. La functionarea motorului in gol, prin infasurarea alimentata prin condensator trece un curent cu 20%-40% mai mare decat cel nominal. De aceea la functionarea motorului fara sarcina trebuie micsorat condensatorul de lucru.
La decuplarea condensatorului de stat, acesta ramane incarcat electric, de aceea, pentru descare, trebuie suntat cu rezistente de 150-200KOhm.
La suprasarcina motorul se poate opri, pentru repornire este necesar sa se cupleze din nou condensatorul de start.