ing. Ilie Mihaescu
Articol publicat in revista "Conex Club" nr.78 din aprilie 2006.
Acest incarcator, prin calitatile sale electrice, este destinat recuperarii si mentinerii in stare de perfecta functionare a acumulatoarelor cu plumb instalate in sistemele de securitate.
- sursa de tensiune stabilizata;
- reglaj fin al tensiunii de iesire: 12-14V;
- curent maxim limitat la iesire, programabil hardware;
- protectie la scurtcircuit;
- semnalizare optica incarcare si defect.
Incarcatorul a fost conceput pentru baterii cu plumb si nu convine acumulatoarelor NiCd.
Ca sa aiba o durata lunga de exploatare, un acumulator cu plumb este recomandat sa fie incarcat cu un curent a carui valoare trebuie sa fie 1/10
din valoarea capacitatii sale electrice si la o tensiune de 2.33V pe element.
Aceasta inseamna ca o baterie cu tensiune nominala de 12V trebuie incarcata la o tensune maxima de 13.7 ... 14V.
Important este ca incarcarea sa se faca cu un dispozitiv (incarcator) care sa limiteze curentul de incarcare in valoarea maxima enuntata
(1/10 din capacitate) si sub o tensiune constanta.
Acumulatoarele cu plumb cand sunt descarcate, au o rezistenta interna mica, pentru curentul de incarcare si deci sunt capabile sa absoarba
un curent foarte mare.
Aceasta rezistenta isi mareste valoarea pe masura ce acumulatorul se incarca. Daca acumulatorul este incarcat si i se aplica o tensiune
mai mare de 2.2V pe element incepe procesul chimic de electroliza a apei, ceea ce se traduce prin deteriorarea a acumulatorului: incepe ceea ce se
cunoaste ca proces de sulfatare.
La utilizare, cand acumulatorul este incarcat, poate debita curenti de valori mari, ceea ce se traduce printr-o rezistenta interna mica si pe
masura ce se descarca, rezistenta sa interna creste. Deci un fenomen invers fata de calitatile de la incarcare.
Analizand schema electrica a incarcatorului prezentat, incarcator la care pot fi prestabilite valorile curentului maxim admis la incarcare, cat si
a tensiunii pana la care se poate incarca acumulatorul, se observa in primul rand simplitatea sa.
Din schema reiese ca realizare nu implica un cost ridicat, iar procesul de confectionare nu este complicat.
Elementul regulator al tensiunii este circuitul LM317T, componenta arhicunoscuta si la un pret mic (la magazinul Conex Electronic, numai 0.85 lei).
Stabilirea valorii tensiunii de incarcare este impusa de grupul R3-R6-R9. Exactitatea acestei valori (de exemplu 14V) este operata din
semireglabilul R9.
De la puntea redresoare, curentul trece prin siguranta fuzibila F1, ajungand la circuitul LM317T prin rezistoarele in paralel R2-R1. Se observa
prezenta, langa F1, a grupului D3-D4-R7. Acesta are rolul de a semnaliza cand fuzibilul este intrerupt, atunci D3, care este un LED de culoare rosie,
lumineaza.
La bornele grupului paralel R2-R1 apare conectat tranzistorul Q1 de tip PNP cu siliciu, model BC177. Rolul acestui tranzistor este de a scoate din
functiune incarcatorul cand consumul absorbit depaseste o anumita limita.
Ca un tranzistor sa se deschida, tensiunea baza-emitor trebuie sa fie de cel putin 0.65V. Deci dimensionarea grupului paralel (R2-R1) se face tinand
cont de aceasta impunere.
Sa presupunem ca avem de incarcat un acumulator cu capacitatea de 4 Ah. Conform celor exprimate deja, curentul de incarcare nu trebuie sa depaseasca
400mA.
Intr-un calccul minor determinam ca in acest caz, R2 trebuie sa aiba aproximativ 1.7 ohmi si deci vom monta doua rezistoare cu valoare
normalizata de 3.9 ohmi. Puterea la care trebuie sa lucreze acest rezistor este data de cunoscuta formula RI^2, impartita la 2 (sunt doua rezistoare).
and se absoarbe un curent mai mare decat cel prestabilit, tranzistorul Q1 se dschide si aduce in conductie si tranzistorul Q2 care implicit
pune la masa terminalul de comanda a circuitului LM317.
La iesirea incarcatorului este montata dioda D2 care impiedica descarcarea acumulatorului pe incarcator cand dispare tensiunea de retea. Functionarea in limitele prestabilite impuse este indicata optic de dioda D5 de culoare verde.
La terminarea plantarii componentelor se monteaza ca sarcina un rezistor de aproximativ 120 ohmi si se manevreaza R9, pana cand, la iesire, pe voltmetrul conectat, se citeste 13.8 ... 14V.
Dupa aceasta simpla operatiune incarcatorul este apt a fi introdus in exploatare.
Este recomandabil ca circuitului LM317 sa i se ataseze un mic radiator de caldura. Transformatorul de retea este o piesa separata, acesta va trebui
sa debiteze intre 12.6 si 14V si un curent de aproximativ 1A.
Montajul propus a fost testat de redactie. Pentru aceasta, a fost reproiectat cablajul la dimensiuni mai mici, iar montajul rezultat a fost conectat la o sarcina formata dintr-un acumulator cu plumb etansat (cu gel), DSC, de 12V/4Ah. Reglajul tensiunii de iesire s-a facut la 13.8V, in schema utilizandu-se valorile trecute in paranteza, cu care s-a putut realiza un reglaj mai fin. Acumulatorul, partial descarcat, s-a incarcat la circa 15.4V in 6 ore, curentul initial absorbit fiind de 250mA.
In comcluzie, nu este necesara montarea unui radiator la LM317, decat in cazuri exceptionale (acumulatoare puternic descarcate).