Denumire banda	Abreviere	Banda ITU	Frecventa	Lungime de unda in aer	Exemplu de utilizare
Tremendously low frequency	TLF	-	< 3 Hz	> 100,000 km	Natural and artificial electromagnetic noise
Extremely low frequency	ELF	-	3�30 Hz	100,000 km � 10,000 km	Communication with submarines
Super low frequency	SLF	-	30�300 Hz	10,000 km � 1000 km	Communication with submarines
Ultra low frequency	ULF	-	300�3000 Hz	1000 km � 100 km	Submarine communication, communication within mines
Very low frequency	VLF	4	3�30 kHz	100 km � 10 km	Navigation, time signals, submarine communication, wireless heart rate monitors, geophysics
Low frequency	LF	5	30�300 kHz	10 km � 1 km	Navigation, clock time signals, AM longwave broadcasting (Europe and parts of Asia), RFID, amateur radio
Medium frequency	MF	6	300�3000 kHz	1 km � 100 m	AM (medium-wave) broadcasts, amateur radio, avalanche beacons
High frequency	HF	7	3�30 MHz	100 m � 10 m	Shortwave broadcasts, citizens' band radio, amateur radio and over-the-horizon aviation communications, RFID, over-the-horizon radar, automatic link establishment (ALE) / near-vertical incidence skywave (NVIS) radio communications, marine and mobile radio telephony
Very high frequency	VHF	8	30�300 MHz	10 m � 1 m	FM, television broadcasts and line-of-sight ground-to-aircraft and aircraft-to-aircraft communications, land mobile and maritime mobile communications, amateur radio, weather radio
Ultra high frequency	UHF	9	300�3000 MHz	1 m � 100 mm	Television broadcasts, microwave oven, microwave devices/communications, radio astronomy, mobile phones, wireless LAN, Bluetooth, ZigBee, GPS and two-way radios such as land mobile, FRS and GMRS radios, amateur radio
Super high frequency	SHF	10	3�30 GHz	100 mm � 10 mm	Radio astronomy, microwave devices/communications, wireless LAN, most modern radars, communications satellites, satellite television broadcasting, DBS, amateur radio
Extremely high frequency	EHF	11	30�300 GHz	10 mm � 1 mm	Radio astronomy, high-frequency microwave radio relay, microwave remote sensing, amateur radio, directed-energy weapon, millimeter wave scanner
Terahertz or Tremendously high frequency	THz or THF	12	300�3,000 GHz	>1 mm � 100 �m	Terahertz imaging � a potential replacement for X-rays in some medical applications, ultrafast molecular dynamics, condensed-matter physics, terahertz time-domain spectroscopy, terahertz computing/communications, sub-mm remote sensing, amateur radio

In cartea mentionata, circuitul are numarul de ordine 293 si a aparut pe paginile 264, 265, 266 si 267.

Acelasi aparat este prezentat si in lucrarea mentionata, sub denumirea de "APARAT PENTRU SUPRIMAREA DURERII".
Montajul, prezentat ca o aplicatie a circuitului integrat CMOS tip 4011 (CD4011, HEF4011, MMC4011, K561LA7, K176LA7, etc.) poate fi gasit pe paginile 107, 108 si 109, numarul de ordine al aplicatiei fiind 76.

Aparatul prezentat produce un c�mp alternativ de frecventa foarte joasa, care s-a dovedit benefic �n tratarea unor suferinte psihosomatice sau ale altor diverse afectiuni: insomnie, migrene, dureri de cap, dureri datorate meteosensibilitatii, inflamatii ale nervilor, calmarea nevrozelor de stomac, dureri reumatice, artroze, astm bronsic, sindroame ale coloanei si g�tului, suferinte alergice ale pielii, rau de masina si de �naltime, oboseala.

Penetranta c�mpului electromagnetic depinde de frecventa acestuia. La frecvente foarte joase, c�mpul electric poate fi, �n general, neglijat; c�mpul magnetic induce curenti turbionari care produc deplasari ale sarcinilor electrice �n membranele celulare, �n acest fel se elimina unele blocaje din sistem.
Frecventa optima depinde de la persoana la persoana, de aceea valoarea frecventei se stabileste individual, �n functie de starea indusa. Domeniul de frecventa utilizat �n magnetoterapie este cuprins �ntre 0,5 Hz si 20 Hz. In general, frecventele mai joase sunt indicate pentru dureri reumatice, iar cele din partea superioara a acestui domeniu sunt recomandate pentru �nlaturarea oboselii si a durerilor de cap. Concret, frecventele cuprinse �ntre 1 si 3 Hz sunt indicate contra infectiilor; �ntre 4 si 6 Hz sunt indicate c� linistitor si antispastic; �ntre 8 si 11 Hz sunt indicate ca stimulator, stabilizator si analgezic; �ntre 13 si 20 Hz sunt indicate celor ce obosesc repede. Frecventele din ultimul domeniu se recomanda numai atunci c�nd celelalte frecvente nu au dat rezultate.
Sedintele vor avea durata de cca 15 minute; la o �ntrebuintare �ndelungata, eficienta scade. Nu au fost �nregistrate efecte secundare ale tratamentului cu c�mp magnetic alternativ de frecventa foarte joasa.
Traductorul se fixeaza la �ncheietura m�inii, la glezna piciorului, sau pe alte parti ale corpului. Daca nu exista un focar de durere acuta, el poate fi purtat �n buzunar. �n pozjtia culcat, se aseaza sub g�t sau sub perna.
�n �ncheierea acestei scurte introduceri, precizam ca frecventele de 4 -6 Hz nu se folosesc �n cazul conducatorilor auto sau a celor care manevreaza utilaje de precizie. De asemenea, se atrage atentia ca utilizarea aparatului la persoanele cu stimulator cardiac, comporta unele riscuri de care trebuie sa se tina seama.
Schema generatorului care produce impulsuri de frecventa foarte joasa pentru aplicatiile mentionate mai sus, este prezentata �n figura 76.

Generatorul este realizat din doua astabile formate din cele patru porti ale CI1 de tip CMOS 4011 (CD, HCF, HEF, MC �). Primul generator are o frecventa fixa, de 1,1� 1,2 Hz, iar cel de al doilea poate produce, �n functie de pozitia comutatoarelor S1-S3, urmatoarele frecvente: 2,5 Hz; 3,0 Hz; 3,4 Hz; 4,4 Hz; 5,8 Hz; 9,7 Hz; 14,2 Hz.
Impulsurile cu frecvente diferite, provenite de la cele doua generatoare, se aplica pe baza tranzistorului T1, care comuta �n ritmul acestora. Impulsurile curentului de colector al tranzistorului T1, magnetizeaza miezul bobinei L, care contine 600 spire CuEm 0,2 mm. Se recomanda ca miezul bobinei sa fie un material magnetic moale; se poate folosi �nsa si un surub obisnuit cu diametrul de 6 mm si lungimea de 40mm. Tranzistorul T1 este de tip PNP, oricare din seria BC, de exemplu BC 557B, BC 177B, BC 212,-BC 251, BC 307, BC 512. Diodele D1-D3 sunt de tip 1N4148.
Tensiunea de alimentare este de 9 V, iar curentul absorbit este de maximum 20 mA.

---

---

In versiunea in limba spaniola a cunoscutei publicatii, articolul a aparut sub titlul "Magnetizador", in paginile 3-17 si 3-18.

Se pare ca binecunoscutul articol din revista "Elektor" nr.4 din 1979 a constituit sursa de inspiratie nu numai pentru publicisti de pretutindeni, care l-au popularizat in divese forme, ci si pentru unii inventatori care au brevetat dispozitivul dupa mai bine de un sfert de veac de la data cand a fost facut cunoscut marelui public prin intermediul presei tehnice.

Rezumatul este publicat in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala - Sectiunea INVENTII - BOPI nr.6/2007, care este disponibil pe Internet.

La pagina 68 a referintei citate se poate consulta rezumatul, care mentioneaza ca acest aparat pentru reechilibrare energetica a corpului uman , avand ca scop imbunatatirea starii generale a organismului, are in componenta un inductor care genereaza pulsuri electromagnetice. In descriere sunt mentionati atat termenul "inductor" cat si "bobina de inductie" care, in fond, se refera la aceeasi componenta, anume bobina notata L (L1) in schemele de mai sus.
Bobina respectiva este plasata in colectorul unui tranzistor pnp, in a carui baza se primeste semnal de la doua oscilatoare, un oscilator cu frecventa fixa de circa 1Hz si un oscilator cu frecventa variabila, de fapt comutabila in trepte.

Desi foarta sumara, schema bloc din cadrul rezumatului include elementele esentiale ale schemei din "Elektor" prezentata mai sus atat in varianta originala cat si in cele preluate de alti autori, si anume: bobina care genereaza campul magnetic (numita aici "bobina de inductie" si notata cu "L"), dioda montata in paralel cu bobina (notata aici cu "D"), tranzistorul pnp care e in fond driverul bobinei, cele doua circuite RC serie, de derivare a impulsurilor generate de catre cele doua oscilatoare notate "O1" si "O2":

Mi se pare cel putin ciudat modul cum autorul intelege modul de functionare a montajului prezentat in schema-bloc, acesta afirmand, conform descrierii, ca urmare a comenzii celor doua oscilatoare (O1 si O2), bobina de inductie (L) genereaza trenuri de impulsuri, avand frecventa determinata de al doilea oscilator (O2), si durata trenului de impulsuri determinata de primul oscilator (O1).
In desene este evident ca impulsurile provenite de la cele doua oscilatoare se aplica neconditionat in baza tranzistorului care comanda bobina, unde are loc o sinteza aditiva, cuplajul avand loc prin grupurile RC mentionate, care scurteaza duratele acestora, corespunzator constantelor de timp specifice celor doua retele.
Asa ca bobina va genera camp magnetic in momentele aparitiei tuturor impulsurilor trimise de catre cele doua oscilatoare, fara nici o preferinta pentru unul sau altul dintre canale.

---

---

Copyright ©2006-2017 Emil MATEI, All rights reserved
Started: November 3, 2006 | Last update: November 17, 2018 | Webmaster Mihai MATEI