Urmatoarea descriere contine comentarii referitoare la:

• Schema electrica de forta
• Sertarele de comanda
• Functionarea comenzilor.

---

Sursa IUW-400N este un redresor in punte monofazata total comandata, avand o caracteristica de iesire (tensiune U functie de curent I) abrupt cazatoare.
Partea de comanda se gaseste intr-o cutie metalica conectata la masa, dispusa pe 3 sertare:

• Primul sertar (fata stanga) este sertarul cu relee si cu placile temporizatoare ale pre-post curgerii gazului si ale timpului de functionare a oscilatorului de inalta frecventa; se numeste TIG-CR.
• Sertarul al doilea (fata mijloc) este sertarul care contine sursele de alimentare si blocul programator al valorii prescrise a curentului de iesire de sudura; se numeste TIG-BP1 pentru varianta I si TIG-BP2 pentru varianta II.
• Sertarul al treilea (fata dreapta) este sertarul cu blocul de comanda al tiristoarelor si blocul traductor de curent: se numeste TIG-CT.

Conectarea la tensiunea de alimentare se face prin intrerupatorul USOL notat cu Q1.
Inductantele de filtrare L1 si L2 sunt pe acelasi miez si se pot conecta in doua moduri:
- in serie, pentru treapta de curent de 200A, oferind astfel o inductanta echivalenta mai mare si deci o mai buna filtrare a curentului de iesire sau
- in paralel pe treapta de curent de 400A.
Trecerile de pe o treapta pe alta se fac din comutatorul Q3 de pe panoul frontal.

---

In cutia metalica a sertarelor se gaseste transformatorul de comenzi T2 impreuna cu sigurantele de pe secundarele lui.

Sertarul de comanda relee (TIG-CR)

Placa redresoare si filtru (V6-V9, C36) alimenteaza cu tensiune continua grupul de relee si blocul traductor de curent. Lampile de semnalizare H1,H2,H3 semnalizeaza prezenta tensiunii de retea, lipsa lichidului de racire si respectiv comanda la distanta.

Intrerupatorul S3.

• pe pozitia "WIG" asigura comanda releului K1 si alimenteaza blocul programator;
• pe pozitia "ELECTROD INVELIT" se asigura comanda releului K8 si intrerupe alimentarea blocului programator.

Intrerupatorul S4.

• pe pozitia "CONTINUU" asigura comanda releului K3 si deci functionarea oscilatorului de inalta frecventa, continuu (cat timp se pastreaza comanda din butonul pisoletului de sudare -S1;
• pe pozitia "TEMPORIZAT" asigura comanda releului K3 un timp reglabil pana la 10 secunde maxim, incepand cu momentul apasarii pe butonul pistoletului - S1.

Intrerupatorul S5.

• pe pozitia "PROGRAMATOR ON" asigura asigura alimentarea blocului programator;
• pe pozitia "PROGRAMATOR OFF" programatorul nu mai este alimentat cu tensiune.

Pe pozitia "WIG" a comutatorului S3, cand se primeste comanda de la pistolet (din S1), se alimenteaza releul K1, care comuta, dand semnal de pornit temporizatorului pentru oscilator - P1 si temporizatorului de pre si post scurgere gaz - P2.
Temporizatorul P1 actioneaza releul K3 sincron cu comanda primita. Astfel, comandat prin K3 (1-3) oscilatorul de inalta frecventa se alimenteaza, asigurand oscilatii de inalta frecventa la electrodul pistoletului de sudare.
Pe pozitia "TEMPORIZAT" a comutatorului S4, durata de mentinere in stare alimentata a releului K3, (deci durata de functionare a oscilatorului de inalta frecventa) este reglabila din R1 intre 0 si 10 secunde.
Pe pozitia "CONTINUU" a comutatorului S4, releul K3 este alimentat cat timp se pastreaza comanda din S1 de la pistolet.
Temporizatorul P2 actioneaza releul K4 (pentru comanda electroventil -Ev) sincron cu comanda primita din S1 de la pistoletul de sudare, si actioneaza temporizat releul K6 pentru comanda impulsurilor la tiristoare. Intarzierea de actionare a releului K6 - denumita temporizare PRE-curgere gaz, este reglabila liniar din R2 intre 0 si 10 secunde. Prin R3 se comanda liniar durata "POST-curgere gaz" intre 0 si 10 secunde. Aceasta inseamna ca o data cu eliberarea butonului S1 de pe pistoletul de sudare, releul K6 intrerupe impulsurile de pe tiristoare, dar K4 mai ramane anclansat un timp reglabil din R3, asigurand curgerea gazului de protectie si dupa stingerea arcului electric.

Releul K2 este comandat cand presiunea lichidului de racire scade sub 0.35 bari (presiunea de lucru a manocontactului din circuitul de racire), blocand impulsurile de comanda ale tiristoarelor si alimentand lampa pentru semnalizare "LIPSA APA".

Temporizatorul P1
Mai jos este schema electrica - temporizator oscilator inalta frecventa.
Principiul de functionare este urmatorul:
Sursa de curent constant (R9, V4, R10, R11, V5) incarca condensatorul C3 dupa o anumita panta. Amplificatorul operational A2 comanda blocarea tranzistorului V8 in momentul in care tensiunea pe C3 devine egala cu tensiunea pe borna 1 fixata de la potentiometrul din exterior. R12, R13 fixeaza limitele de gama pentru reglajul duratei. Initierea masurarii duratei de mentinere in conductie a tranzistorului V8 se face cu circuitul monostabil (A1, C2, C1, R1-R5) si a circuitului R6, V1, R7, V3, R8, V2.

Temporizatorul P2
Vezi schema electrica - temporizator pre si post curgere gaz.
Circuitele R7, R8, R9, V5, V13 si R15, R16, R17, V6, V15 sunt surse de curent constant pentru incarcarea condensatoarelor C3 si respectiv C4.
Tensiunile reglate din potentiometrii de pe bornelee 11 si 1 sunt comparate cu tensiunile pe condensatoarele C3 si respectiv C4.
Momentele coincidentelor sunt sesizate de amplificatoarele operationale A1 si A2 care comanda tranzistoarele V14 si V16 pentru actionarea releelor.
Circuitul de intrare cu tranzistorul V12 si dioda V3 asigura functionarea dupa secventa ceruta pentru cele doua relee (K6 pentru comanda impulsuri si K4 pentru post curgere gaz). Cand se primeste semnalul de pornit (prin inchiderea contactelor 4-5) V16 se deschide alimentand releul K4, iar V14 se deschide temporizat alimentand releul K6. La primirea semnalului de oprire (prin deschiderea contactului 4-5), tranzistorul V14 se blocheaza, si prin K6 opreste impulsurile la tiristoare, iar V16 se blocheaza temporizat asigurand prin releul K4 post-curgerea gazului dupa stingerea arcului.

De remarcat si varianta cu toate timerele pe o singura placa imprimata, detasabila din conectorul de 23 pini cu care este echipata.

Sertarul bloc programator (TIG-P1, respectiv TIG-P2)

Se compune din blocul programator al curentului de iesire si sursele de alimentare.
Sursa de tensuni stabilizate STS are in componenta:

• doua surse stabilizate de +15V si -15V cu circuitul integrat BA723 si tranzistoare 2N3055,
• o sursa nestabilizata de +24V formata din puntea redresoare V7 si condensatorul C7.

Blocul programator furnizeaza tensiunea de referinta (valoarea prescrisa) pentru forma curentului de iesire de sudare si are forma din figura de mai jos:
Prin potentiometrul R6 si R7 se regleaza curentul de incarcare sau descarcare a integratorului (format cu ajutorul amplificatorului operational A201) asigurand cele doua pante: initiala si finala a curentului de sudare.
Circuitele A202, A203 si A204 asigura posibilitatea reglarii independente (fara se influenta intre ele) a urmatorilor parametri: curent initial (din R4), durata pantei initiale (din R6), curent de sudare de regim (din R9), durata pantei coboratoare (din R7) si curentul final (din R5).



Potentiometrul R13 impreuna cu circuitul format cu tranzistorul V249, amplificatorul operational A206-1, tranzistorul V248, etc. regleaza durata de incepere a regimului pulsat din momentul terminarii duratei curentului initial.

Potentiometrul R8 impreuna cu circuitul format cu tranzistorul V250, amplificatorul operational A206-2, tranzistorul V251, etc. rgleaza durata curentului final.

Momentul inceperii masurarii curentului final se face la sfarsitul pantei finale prin tranzistorul V252 si este sesizat de amplificatorul operational A207-1.

Circuitul format cu amplificatorul operational A207-4, tranzistorul V254, etc. sesizeaza aparitia curentului de sudare mai mare saa cel putin egal cu 4.5A dand un contact exterior prin releul K203 la cupla II (II-27, II-35, II-29).

Amplificatorul operational A202-3, tranzistorul V245, etc. sesizeaza sfarsitul pantei initiale dand un contact exterior prin releul K205.
Aceasta semnalizare este necesara pentru cuplarea sursei cu alte dispozitive de sudare, decat pistoletul sursei.

Daca aceasta placa (Bloc PROGRAMATOR-1), nu este alimentata, releul K201 nu este atras si contactele sale realizeaza schema in asa fel incat potentiometrul R9 pentru reglaj curent sudare, se alimenteaza de la o tensiune de +10V primita din exterior (de la sertarul comanda tiristoare). Cand placa programator este alimentata, releul K201 este atras si potentiometrul R9 se alimenteaza de la blocul programator prin amplificatorul operational A204, dioda V217, rezistenta R228, R229 si R230.

Intreruperea alimentarii blocului programator se poate face din S3 - pe regim "ELECTROD INVELIT", sau din S5 - pe regim "PROGRAMATOR OFF".

Sertar comanda tiristoare (TIG-CT)

Se compune din:

• Bloc comanda tiristoare B.C.T.
• Bloc traductor de curent U x Tc-2a-S.
• Transformator de alimentare BCT (T3.)
• Releu comanda la distanta K5.
• Cuple comanda la distanta si inregistrator X5, X6.

Blocul comanda tiristoare BCT
Furnizeaza trenuri de impulsuri pentru comanda tiristoarelor, decalate proportional cu valoarea marimii prescrise.
Pentru aceasta se folosesc: circuitele specializate pentru impulsuri A1, A2 de tip BA145, generatorul de trenuri de impulsuri cu tranzistoarele V2, V3, regulatorul de curent A4-4, circuitul de Balans cu amplificatorul operational A3 si sursa de plus minus 15Vcc si +24Vcc.
Valoarea prescrisa de curent se introduce pe borna 19 a placii BCT, iar reactia de curent la borna 33 (de la traductorul de curent).
Cand conditiile de sudura exterioare sunt indeplinite si se primeste semnalul de pornire, se alimenteaza releul K1 din placa BCT, care va debloca regulatorul de curent si impulsurile de comanda..
Regulatorul de curent este de tip PI (proportional-integral) avand o structura a reactiei negative de tip adaptiv. Adica pentru nivele mici ale curentului de iesire (pana la 15-20A) tranzistorul V54 este mentinut blocat, reactia de curent fiind data de grupul R23 serie cu C3; pentru valori mai mari ale curentului, amplificatorul operational A4-2 comanda saturarea tranzistorului cu efect de camp V54 si bucla de reactie se inchide prin C3 serie cu R23-R76. Introducerea acestei structuri adaptive a regulatorului de curent a fost necesara pentru a asigura o buna stabilitate a arcului electric la valori mici ale curentului de sudare.
Reglajul de BALANS din potentiometrul de la bornele 36, 38, 40 are urmatorul efect: pentru aceeasi valoare de comanda de la iesirea regulatorului de curent A4-4, se pot obtine valori diferite pentru comanda decalajului de aprindere in cele doua circuite generatoare de impuls. Impulsurile de comanda se culeg de la pinul 10 al circuitului A1 si de la pinul 14 al circuitului A2. In acest mod impulsurile de comanda pe alternanta pozitiva pot fi decalate cu un unghi diferit fata de impulsurile de comanda pe alternanta negativa. Acest decalaj se poate schimba din potentiometrul exterior dupa dorinta, avand un efect asupra arcului electric cu aplicabilitate practica utila dupa cum se va vedea in continare. Pentru "Blocul comanda tiristoare" echipat cu circuitul de BALANS se strapeaza stifturile 8-10 si 4-6..
Cand "Blocul comanda tiristoare" este echipat in varianta II - fara "BALANS" (lipsesc circuitele A2 si A3 si componentele adiacente) se strapeaza circuitul A4-3 prin stifturile prevazute, stiftul 8 cu 9 si stiftul 5 cu 7.

Blocul traductor de curent UxTc.-2a-S.
Acest bloc primeste semnalul de masura de la sistemul de sunturi si furnizeaza semnal electric proportional intre 0 si 10V pentru reactia de curent din BCT si pentru releul de sesizare a curentului din blocul programator..
Traductorul de curent este introdus intr-o cutie metalica legata electric la masa, iar intrarile si iesirile (tensiunile de alimentare, semnalul de la sunt si semnalul prelucrat), sunt trecute prin filtre, pentru protectia impotriva influentei parazite a oscilatiilor de inalta frecventa.

Transformatorul de alimentare BCT - T3.
Acest transformator a fost prevazut pentru a alimenta separat blocul BCT, facand posibila folosirea sursei de sudare chiar atunci cand se defecteaza placa sursei de alimentare STS si placa programator BP1. Transformatorul este prevazut cu sigurante de protectie (F7, F8).

Releul de comanda la distanta, cuplele X6, X5.
La introducerea cuplei pereche de comanda la distanta X5, care este prevazuta cu strap intre pinul 1 si pinul 2, se alimenteaza releul K5 care intrerupe legatura intre blocul programatorului si BCT; valoarea prescrisa pentru BCT va fi data acum de potentiometrul pentru comanda la distanta. La pinii 8 si 9 ai cuplei X5 este adus contactul releului K205 de pe placa programator 1 care sesizeaza sfarsitul pantei initiale. La pinii 6 si 7 ai cuplei X5 este adusa informatia de curent de pe sunturile de masura.
Cupla pereche a lui X5 poate sa nu aiba strap intre pinul 1 si 2. In acest caz nu se mai face comanda de la distanta, dar se pot folosi informatiile celelalte(de sfarsit de panta initiala si de curent) pentru inregistrare, sau pentru interconectarea cu alte instalatii de sudare. La interconectarea cu alte instalatii de sudare informatia de tensiune a arcului de sudare se va culege direct de pe bornele de iesire, prin filtre de protectie adecvate.

---

Comutatorul de forta - Q1.

Chiar daca comutatorul Q1 pentru conectarea circuitelor de putere este pe pozitia "deschis" si sursa de curent este aparent lipsita de tensiune electrica, tensiunea de alimentare este totusi prezenta in toate circuitele pana la acest comutator. Pentru a intrerupe complet curentul electric catre sursa de sudare, va trebui sa puneti intrerupatorul de linie pe pozitia deschis, sau sa indepartati sigurantele.
Punand comutatorul de forta - Q1 in pozitia inchis ("I") ventilatorul sursei de curent va fi pus in functiune, iar sursa de curent de sudare se va afla in situatia "gata de sudare". Acest lucru este pus in evidenta de aprinderea lampii "prezenta retea" de pe panoul frontal (sertarul cu relee). Punand comutatorul Q1 in pozitie deschis ("0") sursa de curent va fi oprita.

Comenzile de control ale curentului de sudare.

Comutatorul de domenii
Acest comutator ne da posibilitatea de a alege unul din cele doua domenii de lucru din cele indicate pe tablita comutatorului. Alegerea domeniului de curenti mai mici, permite functionarea cu un curent de sudare avand forma mai neteda (mai bine filtrat), care ii da o mare stabilitate a arcului electric la curenti mici.

ATENTIE! Nu schimbati pozitia comutatorului de domenii in timpul sudarii, sau sub sarcina, deoarece acest lucru ar produce un arc intre contactele comutatorului, ceea ce poate duce la distrugerea contactelor.

Comutatorul (Q4) pentru schimbarea polaritatii tensiunii de sudare si a regimului (de curent continuu sau de curent alternativ)
Acest comutator este de fapt o placa cu conexiuni electrice prin eclise, a caror schimbare conform cu desenul atasat pe tablita de aluminiu, asigura regimul de lucru in curent alternativ sau in curent continuu, cu una din polaritatile dorite..
Placa cu eclise se gaseste in partea frontala, jos, sub usa de acces.

ATENTIE! Schimbati eclisele numai cand sursa de curent de sudare este oprita (comutatorul Q1 in pozitia "0"). Respectati strict desenul de pe tabita de aluminiu, atasat sub eclise.

La fixarea ecliselor, folositi saibele plate si grower cu care sunt prevazute si strangeti piulitele de fixare corect, folosind chei adecvate. Legaturile slabe, la bolturile de prindere ale ecliselor determina cresterea rezistentelor de contact, incalziri locale periculoase, pierderi suplimentare pe circuit si in final o functionare a sursei de sudare sub parametrii garantati.

Comanda de control a curentului de sudare.
Se realizeaza cu un potentiometru care regleaza valoarea curentului de sudare de la minim la maxim. Scala butonului de rotire a potentiometrului este impartita in 100 diviziuni, - 10 diviziuni pentru fiecarie rotatie (potentiometrul are 10 ture). Fiecare diviziune nu trebuie considerata ca fiind calibrata in volti sau amperi. Diviziunea 0 reprezinta curentul 0 A, iar diviziunea 100 reprezinta curentul maxim de sudare furnizat de sursa, pe regim de curent continuu sau pe regim de curent alternativ. Cand trebuie sa se cunoasca parametrii de iesire (curentul de sudare si tensiunea de sudare) se recomanda citirea voltmetrului si a ampermetrului.

Comenzile de control ale curentului din blocul programator.

Blocul programator si comenzile sale se gasesc pe panoul frontal pe sertarul din mijloc - sertar programator TIG-P1.

Comanda curentului initial.
Reglarea curentului initial se face aproximativ liniar, de la minimul la maximul domeniului de reglaj.
Reglajul curentului initial este calibrat in procente.
Curentul initial se fixeaza la valoarea aproximativa a curentului de pornire dorit. Dupa amorsarea arcului electric de sudare, curentul initial (numit uneori si curent de preincalzire) se va mentine un timp fixat din potentiometrul de reglaj al duratei curentului initial, dupa care curentul de iesire al sursei de curent incepe sa creasca dupa panta ascendenta, pana la valoarea curentului de sudare fixat anterior.

Comanda duratei curentului initial.
Aceasta comanda se realizeaza din potentiometru, si este calibrata in secunde (intre 0 si 10 s). Din potentiometrul respectiv se regleaza durata mentinerii curentului initial fixat din momentul amorsarii arcului electric si pana la momentul inceperii pantei ascendente a curentului de iesire a sursei.

Comanda duratei pantei initiale si finale a curentului de sudare.
Se realizeaza din potentiometrii, a caror scala este calibrata in secunde, de la 0 la 10 s.
Din aceste comenzi se regleaza:

1. intervalul de timp in care curentul variaza liniar de la valoarea curentului initial, pana la valoarea curentului de sudare de regim care a fost reglat mai inainte pentru panta initiala, si
2. intervalul de timp in care curentul variaza liniar de la valoarea de regim la valoarea curentului final - pentru panta finala.

De exemplu, fixarea butonului potentiometrului de durata a pantei initiale la 4 secunde, va avea ca efect variatia liniara a curentului de la valoarea stabilita din reglajul curentului initial, la valoarea curentului de sudare de regim fixat la inceput, intr-un interval de 4 secunde. De asemenea, fixarea butonului potentiometrului de durata a pantei finale la 5 secunde, va avea ca efect variatia liniara a curentului de la valoarea de regim la valoarea curentului final stabilita anterior, pe un interval de 5 secunde.

OBSERVATIE: Panta initiala nu trebuie sa fie neaparat in directie ascendenta. De exemplu, daca valoarea curentului initial reglat este mai mare decat valoarea curentului de sudare de regim, panta este descendenta, aparand o cadere a curentului de la valoarea initiala la valoarea de regim de sudare permanent. Lafel, panta finala poate deveni ascendenta daca curentul final este mai mare decat curentul de regim de sudare permanent.
Ambele comenzi ale pantei initiale si finale fiind calibrate in timp, sunt independente de comanda curentului initial sau final si a curentului de sudare de regim permanent. De exemplu, schimbarea curentului initial, final sau de rgim la orice valoare a domeniului de reglare in timpul pantei ascendente sau descendente, nu va interveni asupra duratei acestei pante.
Sfarsitul duratei pantei initiale a curentului este pus in evidenta prin efectuarea unui contact de releu care este scos la cupla de comanda la distanta de pe sertarul pentru comanda tiristoarelor.

Comanda curentului final.
Ca si pentru curentul initial, reglarea curentului final se face dintr-un potentiometru aproximativ liniar, de la minimul la maximul domeniului de reglaj, dupa necesitate..
Curentul final este calibrat in procente. In majoritatea aplicatiilor, curentul final este in general stabilit la un nivel mai scazut decat nivelul curentului de sudare, pentru a face posibila inchiderea craterului la sfarsitul cordonului de sudura.

Comanda duratei curentului final.
Aceasta comanda se realizeaza din potentiometru, si este calibrata in secunde (intre 0 si 10 s). Din acest potentiometru se regleaza durata mentinerii curentului final din momentul sfarsitului pantei finale pana la oprirea curentului de sudare.

Comanda pornit-oprit a regimului pulsat.
Aceasta comanda se realizeaza dintr-un buton cu doua pozitii:

1. pe pozitia "off" curentul de sudare nu este pulsat, are o variatie continua de la valoare a initiala pe panta ascendenta initiala, la valoarea de regim, si mai departe pe panta descendenta finala, curent final;
2. pe pozitia "on" curentul de sudare este pulsat, frecventa pulsurilor, latimea impulsului activ al curentului de sudare si inaltimea maxima si minima a impulsurilor acestui curent, putandu-se regla independent.

Comanda duratei de inceput a regimului pulsat.
Se realizeaza cu un potentiometru, reglandu-se liniarintre 0 si 10 s durata inceperii regimului pulsat, din momentul inceperii pantei initiale a curentului de sudare.

Comanda frecventei impulsurilor ("impulsuri pe secunda").
Se realizeaza dintr-un potentiometru. Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic, frecventa impulsurilor se poate regla de la 1 la 10 pulsuri pe secunda.
.Aceasta comanda functioneaza numai cand butonul pentru comanda pornit-oprit a regimului pulsat este in pozitia "on".

Comanda curentului de baza.
Comanda curentului de baza se face cu ajutorul unui potentiometru, reglandu-se nivelul curentului de sudare de la cre curentul de iesire se dirijeaza spre nivelul curentului de sudare de regim, stabilit din potentiometrul de control al curentului desudare. Daca comanda curentului de sudare este reglata la un nivel sub nivelul comezii curentului de baza, vor exista impulsuri de curent de varf negative, pornind de la nivelul de referinta al curentului de baza..
Curentul de baza se poate regla de la nivelul minim la nivelul maxim al domeniului de curenti de iesire ai sursei. Scala butonului potentiometrului de reglaj al curentului de baza este impartita in procente.

Comanda duratei impulsului de varf de curent (factor de umplere).
Se face cu un potentiometru, regland latimea impulsului de curent de sudare pentru o frecventa data, de la 5% la 95% din perioada pulsurilor de curent.
Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic, creste durata curentului de varf fata de intreaga perioada a impulsului, micsorandu-se deci corespunzator durata impulsului de nivelul curentului de baza.

OBSERVATIE: Comenzile de frecventa aimpulsurilor, marime a curentului de baza si durata a impulsului de varf de curent, fiind continue se pot regla si in timpul sudarii.

Comenzile gazului de protectie.

Acestea se gasesc pe sertarul comanda relee TIG-CR..
Comutatorul pentru timpul de precurgere gaz.
Este butonul "durata precurgere gaz" si are doua pozitii:

1. "on" - in care se poate rgla durata de precurgere a gazului pana la aparitia curentului de sudare;
2. "off" - in care gazul de protectie incepe sa curga practic in acelasi moment in care incepe curentul de sudare.

Comanda duratei de precurgere a gazului.
Se realizeaza cu ajutorul unui potentiometru, reglandu-se liniar durata curgerii gazului de protectie, din momentul comandarii de pornit din butonul de pe pistolet (port-electrod) pana la momentul aparitiei curentului de sudare. Domeniul de reglaj este intre 0 si 10 secunde. Scala butonului potentiometrului este calibrata in secunde..
Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic, creste timpul de precurgere..
In momentul actionarii butonului de pe pistolet pentru inceperea sudurii, temporizatorul pentru precurgere gaz incepe sa cronometreze timpul ales pentru precurgere si simultan se deschide electroventilul de gaz. Cand timpul de precurgere s-a scurs, electroventilul ramane deschis si apar impulsurile la tiristoare, asigurandu-se energia de sudare.

Comanda duratei de postcurgere a gazului.
Aceasta comanda se realizeaza de asemenea cu ajutorul unui potentiometru si este destinata pentru controlul timpului de curgere al gazului protector dupa ce arcul s-a stins. Reglajul duratei de postcurgere se face liniar intre 0 si 10 secunde. Scala butonului potentiometrului este calibrata in secunde..
Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic, creste timpul de postcurgere a gazului de protectie. Imediat ce arcul electric a fost stins, temporizatorul de post-curgere incepe sa cronometreze timpul ales, iar in momentul in care temporizarea a luat sfarsit, electroventilul de gaz se inchide, procesul de sudare s-a terminat si instalatia este pregatita pentru un nou ciclu de sudare.

Comenzile oscilatorului de inalta frecventa.

Comutatorul pentru oscilatorul de inalta frecventa (HF)
Acesta are doua pozitii:

1. "continuu" - pozitie in care functionarea oscilatorului de inalta frecventa se pastreaza pe toata durata ciclului de sudare, si
2. "temporizat" - pozitie in care functionarea oscilatorului se pastreaza un timp reglabil (max 10 s), de la comanda de pornire a procesului de sudare din butonul de pe pistolet.

Pe durata functionarii oscilatorului de inalta frecventa, la electrodul pistoletului de sudare apare frecventa inalta, facand posibila amorsarea arcului electric.

Comanda duratei de functionare a oscilatorului de inalta frecventa.
Se realizeaza dintr-un potentiometru, regland liniar intre 0 si 10 s, durata de functionare a oscilatorului de inalta frecventa. Scala butonului de actionare a acestei comenzi este calibrata in secunde. Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic, creste timpul de functinare al oscilatorului. Comanda duratei de actionare a oscilatorului, functioneaza cand comutatorul pentru oscilator (HF) se gaseste pe pozitia temporizat. La actionarea microintrerupatorului de pornire a sudarii de pe pistoletul de sudare, porneste oscilatorul - aparand astfel inalta frecventa la electrod - si se pastreaza in functiune un timp cat afost reglat din comanda duratei HF. Durata de functionare a oscilatorului se regleaza in asa fel incat sa fie mai mare decat durata de precurgere a gazului cu 1-2 secunde, pentru a face posibila amorsarea arcului electric de sudura.

Comanda "Balans" pentru sudarea in curent alternativ.

Se gaseste pe sertarul comanda tiristoare TIG-CT. (Valabil numai pentru IUW-400-N - varianta I - care este prevazuta cu aceasta comanda).
Se realizeaza cu potentiometru si are rolul de a modifica forma undei de iesire, pentru sudarea in curent alternativ prin procedeul TIG, oferind fie o mai buna curatire a suprafetei de sudat, fie o penetratie mai adanca a sudurii.
Rotind butonul potentiometrului in sensul acelor de ceasornic inspre pozitia de patrundere maxima, obtinem o mai buna penetratie a sudurii in material. Rotind comanda in sens invers, catre pozitia de curatire maxima obtinem o mai buna curatire a piesei de sudat - un avantaj bun la sudarea metalelor care oxideaza, cum sunt aluminiul si magneziul. Cand comanda de "Balans" se gaseste in pozitia echilibrat, forma de baza a curentului de sudare nu este modificata si se va obtine un compromis intre o buna curatire si o buna penetratie.

Scala acestei comenzi este calibrata in mod arbitrar, si nu trebuie confundata cu ampermetrul sau cu voltmetrul. Ori de cate ori este nevoie sa se cunoasca valoarea tensiunii si a curentului de iesire, se recomanda sa se citeasca instrumentele de masura corespunzatoare de pe panoul frontal al instalatiei.

---

Copyright ©2006-2017 Emil MATEI, All rights reserved
Started: November 3, 2006 | Last update: November 17, 2018 | Webmaster Mihai MATEI