Dragomir Hurmuzescu
Mari personalitatii
ing. Ilie MIHAESCU
Mari personalitatii
ing. Ilie MIHAESCU
In Panteonul marilor valori stiintifice modiale se regasesc si multe personalitati - fii ai poporului rom�n care prin aportul lor au contribuit esential la progresul umanitatii.
Asa se face ca in vocabularul stiintific universal regasim consacrate expresiile: pilele Karpen, efectul Coanda, becul Teclu, fenomenul Procopiu, etc., ca o recunoastere a rezultatelor activitatii stiintifice ale acestor inaintasi celebri.
Personalitatea pe care electronistii trebuie s-o cunoasca si sa-i cinsteasca memoria este Dragomir Hurmuzescu remarcabil fizician, inventator si profesor, fondator al Academiei de stiinte din Rom�nia.
Se naste la 13 martie 1865 la Bucuresti pe vremea c�nd A. I. Cuza era domnitor al statului rom�n. In liceele bucurestene Sf�ntul Sava si Mihai Bravu primeste educatia si cunostintele liceale (bacalaureat in 1884).
La Universitatea Bucuresti (inaugurata in 1869) audiaza cursurile sectiilor de stiinte naturale si fizico-metematici absolvindu-le in 1887. Sustine licenta in fizica la Sorbona in anul 1890. Lucreaza si pregateste doctoratul in laboratorul de fizica de la Sorbona. Continutul tezei de doctorat �Asupra unei noi determinari a raportului dintre unitatile electrostatice si cele magnetice� ii confera aprecieri, fiindca subiectul prezenta la acea data un interes deosebit in mediile stiintifice internationale. Sa nu uitam ca aceasta se consuma in 1896 la numai un an dupa prima transmisie radio a lui Marconi.
Revine in patrie si este numit conferent iar, apoi profesor la Universitatea din Iasi la catedra de Gravitatie, Caldura si Electricitate (1898). Se ocupa si de redactarea redactarea Analelor stiintifice ale Universitatii Iasi.
Datorita activitatii sustinute, intre 1904 si 1907 face parte din guvern ocup�nd functia de secretar general la Ministerul Instructiunii Publice. Apreciat pe plan international, Dragomir Hurmuzescu, prezideaza in 1910 la Bruxelles alaturi de laureata premiului Nobel - Marie Curie si de fizicianul Becquerel o sectie a congresului de Radiologie.
Se muta la Bucuresti si primeste importante functii la Universitate: profesor, decan si prorector. Academia Rom�na il primeste in r�ndul nemuritorilor in 1916 in calitate de membru corespondent.
Distinsul fizician face parte din membrii fondatori la Academia de stiinte din Rom�nia, iar in 1922 devine presedinte al Societatii de difuziune radiotelefonica.
In domeniul cercetarii fundamentale inventeaza dielectrina, compus inclus la realizarea electroscoapelor.
Electroscopul Hurmuzescu facea parte din arsenalul stiintific al sotilor Curie si al produsilor de ionizare.
In colaborare cu R. J. Benoit a demonstrat ca razele X descarca corpurile ionizate, iar aerul devine bun conducator de electricitate prin ionizare cu raze X.
Face numeroase studii in domeniul radioactivitatii apei si petrolului din zona Slanic Moldova.
La scoala de Electricitate de pe l�nga Universitatea din Iasi, devenita in 1913 Institutul Electrotehnic, sustinut de colaboratorul sau ing. Emil Petrascu pune bazele unei sectii de radiocomunicatii premiera absoluta in tara si in sud-estul european.
Bucur�ndu-se de simpatie si apreciere este sprijinit sa infiinteze si in Bucuresti un Institut Electrotehnic unde in anul 1925 porneste primele experiente privind radiodifuziunea si ca un corolar incepe chiar transmisiuni publice. Abia in 1928 se inaugureaza postul de Radio Bucuresti.
Paralel cu cercetarea stiintifica si experimentele de laborator publica o serie de lucrari ce sunt primite si apreciate la superlativ.
Unele din aceste lucrari sunt editate in limba franceza in capitala Frantei, cum ar fi: Teoria matematica a luminii sau Dielectrina - un nou izolant, Noul electroscop - noi aparate electrice, dar cele mai numeroase sunt editate in limba rom�na tiparite la Iasi si Bucuresti. Mentionez: Dezvoltarea stiintelor si progresul social, Viitorul Industriei Electrice in Rom�nia. Electricitate generala si aplicata etc.
Dragomir Hurmuzescu a fost si un mare popularizator al stiintei si al aplicatiilor tehnice fiind prezent cu articole in revistele de specialitate (Radiofonica) sau tin�nd conferinte in fata studentilor si a unui public larg, dar si in fata microfonului.
Radioamatorii din Rom�nia trebuie sa stie ca in 1931 sub presedentia lui Dragomir Hurmuzescu a luat fiinta Asociatia generala a radioamatorilor.
Stimat, apreciat si respectat pentru contributia sa la dezvoltarea stiintei si aplicarea cuceririlor tehnice in folosul oamenilor, decanul fizicienilor rom�ni, cum era denumit, profesorul Dragomir Hurmuzescu trece in lumea spiritelor la data de 31 mai 1954, regretat dar nu uitat de generatiile urmatoare, discipoli si marele public.
Bibliografie:
Articol publicat in revista "Conex Club" nr.70 din iulie-august 2005
Asa se face ca in vocabularul stiintific universal regasim consacrate expresiile: pilele Karpen, efectul Coanda, becul Teclu, fenomenul Procopiu, etc., ca o recunoastere a rezultatelor activitatii stiintifice ale acestor inaintasi celebri.
Personalitatea pe care electronistii trebuie s-o cunoasca si sa-i cinsteasca memoria este Dragomir Hurmuzescu remarcabil fizician, inventator si profesor, fondator al Academiei de stiinte din Rom�nia.
Se naste la 13 martie 1865 la Bucuresti pe vremea c�nd A. I. Cuza era domnitor al statului rom�n. In liceele bucurestene Sf�ntul Sava si Mihai Bravu primeste educatia si cunostintele liceale (bacalaureat in 1884).
La Universitatea Bucuresti (inaugurata in 1869) audiaza cursurile sectiilor de stiinte naturale si fizico-metematici absolvindu-le in 1887. Sustine licenta in fizica la Sorbona in anul 1890. Lucreaza si pregateste doctoratul in laboratorul de fizica de la Sorbona. Continutul tezei de doctorat �Asupra unei noi determinari a raportului dintre unitatile electrostatice si cele magnetice� ii confera aprecieri, fiindca subiectul prezenta la acea data un interes deosebit in mediile stiintifice internationale. Sa nu uitam ca aceasta se consuma in 1896 la numai un an dupa prima transmisie radio a lui Marconi.
Revine in patrie si este numit conferent iar, apoi profesor la Universitatea din Iasi la catedra de Gravitatie, Caldura si Electricitate (1898). Se ocupa si de redactarea redactarea Analelor stiintifice ale Universitatii Iasi.
Datorita activitatii sustinute, intre 1904 si 1907 face parte din guvern ocup�nd functia de secretar general la Ministerul Instructiunii Publice. Apreciat pe plan international, Dragomir Hurmuzescu, prezideaza in 1910 la Bruxelles alaturi de laureata premiului Nobel - Marie Curie si de fizicianul Becquerel o sectie a congresului de Radiologie.
Se muta la Bucuresti si primeste importante functii la Universitate: profesor, decan si prorector. Academia Rom�na il primeste in r�ndul nemuritorilor in 1916 in calitate de membru corespondent.
Distinsul fizician face parte din membrii fondatori la Academia de stiinte din Rom�nia, iar in 1922 devine presedinte al Societatii de difuziune radiotelefonica.
In domeniul cercetarii fundamentale inventeaza dielectrina, compus inclus la realizarea electroscoapelor.
Electroscopul Hurmuzescu facea parte din arsenalul stiintific al sotilor Curie si al produsilor de ionizare.
In colaborare cu R. J. Benoit a demonstrat ca razele X descarca corpurile ionizate, iar aerul devine bun conducator de electricitate prin ionizare cu raze X.
Face numeroase studii in domeniul radioactivitatii apei si petrolului din zona Slanic Moldova.
La scoala de Electricitate de pe l�nga Universitatea din Iasi, devenita in 1913 Institutul Electrotehnic, sustinut de colaboratorul sau ing. Emil Petrascu pune bazele unei sectii de radiocomunicatii premiera absoluta in tara si in sud-estul european.
Bucur�ndu-se de simpatie si apreciere este sprijinit sa infiinteze si in Bucuresti un Institut Electrotehnic unde in anul 1925 porneste primele experiente privind radiodifuziunea si ca un corolar incepe chiar transmisiuni publice. Abia in 1928 se inaugureaza postul de Radio Bucuresti.
Paralel cu cercetarea stiintifica si experimentele de laborator publica o serie de lucrari ce sunt primite si apreciate la superlativ.
Unele din aceste lucrari sunt editate in limba franceza in capitala Frantei, cum ar fi: Teoria matematica a luminii sau Dielectrina - un nou izolant, Noul electroscop - noi aparate electrice, dar cele mai numeroase sunt editate in limba rom�na tiparite la Iasi si Bucuresti. Mentionez: Dezvoltarea stiintelor si progresul social, Viitorul Industriei Electrice in Rom�nia. Electricitate generala si aplicata etc.
Dragomir Hurmuzescu a fost si un mare popularizator al stiintei si al aplicatiilor tehnice fiind prezent cu articole in revistele de specialitate (Radiofonica) sau tin�nd conferinte in fata studentilor si a unui public larg, dar si in fata microfonului.
Radioamatorii din Rom�nia trebuie sa stie ca in 1931 sub presedentia lui Dragomir Hurmuzescu a luat fiinta Asociatia generala a radioamatorilor.
Stimat, apreciat si respectat pentru contributia sa la dezvoltarea stiintei si aplicarea cuceririlor tehnice in folosul oamenilor, decanul fizicienilor rom�ni, cum era denumit, profesorul Dragomir Hurmuzescu trece in lumea spiritelor la data de 31 mai 1954, regretat dar nu uitat de generatiile urmatoare, discipoli si marele public.
Bibliografie:
- Revista Radiofonia (1933-1935);
- Almanah Tehnium (1983 pag. 78);
- Enciclopedia Marilor Personalitati - Vol. II (Editura Geneze);
- Bedreag C. G. - Biografia fizicii rom�nesti 1957.
