EPROM rhythm generator
(Articol publicat in revista Tehnium nr.2/1995, 3/1995)
Descriere si functionare
Generatorul de ritmuri prezentat constituie blocul de comanda logica a unui sintetizator de ritmuri muzicale construit in jurul unei memorii EPROM cu capacitate de 1K x 8 (1024 cuvinte x 8 bit). El nu este, in fapt, o sursa de sunete, ci o sursa de impulsuri capabila sa declanseze un numar maxim de 8 simulatoare pentru instrumente de percutie, in momente precis stabilite prin program.
Capacitatea memoriei este suficienta pentru numarul de formule ritmice utilizate curent in practica muzicala, astfel ca circuitul prezentat permite generarea unui numar de 24 ritmuri, din care, 8 ritmuri in 3/4 si 16 ritmuri in 4/4, operand cu intervale muzicale minime de saisprezecime (1/16).
Principiul de functionare se bazeaza pe divizarea fecarui ciclu a ritmului complet, intr-un numar de "timpi elementari" corespunzand cu starile unui numarator ce primeste impulsuri de la un generator de tact. Numaratorul baleiaza ciclic adresele unei memorii fixe ce determina care dintre simulatoarele instrumentelor de percutie vor fi declansate pe durata fiecaruia din timpii elementari. Structura ritmului este stabilita prin software, si o data memoria inscrisa, in exploatarea aparatului se procedeaza practic la citirea permanenta a continutului acesteia.
Timpii elementari, care constituie cele mai mici intervale in care se poate diviza un ritm, se pot grupa in masuri, numarul masurilor astfel formate definind tipul ritmului (2/4, 3/4, 4/4, 5/4, etc.)
Numarul de timpi elementari dintr-o masura limiteaza interalul muzical minim utilizabil in programarea ritmului. Astfel, cu cat numarul de timpi elementari dintr-o masura este mai mare, cu atat se va scurta intervalul minim utilizabil, rezultand ritmuri mai bogate. De exemplu, un ritm 4/4 programat in 4 masuri, divizat in 32 timpi elementari (8 timpi per masura), poate utiliza duratele: 1, 1/2, 1/4, 1/8, deci minimum optimea, pe cand acelasi ritm programat in 2 masuri de 16 timpi elementari devine mai bogat, putand utiliza in plus si saisprezecimea (1/16).
Din aceste considerente rezulta capacitatea numaratorului, care trebuie sa aiba numarul de stari corespunzatoare tipurilor de ritmuri (4/4, 3/4) si sa poata fi resetat (pentru a repeta ritmul) dupa un numar de stari in concordanta cu tipul de ritm selectat.
Cu precizarile facute mai sus, este evident ca numarul de stari necesar este determinat de doua caracteristici: intervalul muzical minim dorit si numarul de masuri ale ritmului complet.
Vom explica modul de calcul in 2 situatii:
1) - Ritm = 4/4
Durata minima = 1/16
Numar de masuri per ritm =2
Capacitate numarare = 16 timpi elementari x 2 masuri x 4/4 = 32 stari.
2) - Ritm = 3/4
Durata minima = 1/16
Numar de masuri per ritm =4
Capacitate numarare = 16 timpi elementari x 4 masuri x 3/4 = 48 stari.
In aplicatia de fata, numarul de stari ale numaratorului de adrese este 32 pentru ritmurile 4/4, si 48 pentru ritmurile 3/4. Cu aceasta precizare, in contextul celor spuse mai sus rezulta clar posibilitatile aparatului avand schema de principiu din fig.1, si a carui functionare se prezinta in continuare.
Memoria
Fiind organizata in cuvinte de 8 biti, memoria (CI-11) are 8 linii de date, care se folosesc pentru atacul simulatoarelor de instrumente. Impulsurile obtinute la aceste iesiri se aplica simulatoarelor prin intermediul unor inversoare TTL cu colector in gol, 6 inversoare pentru iesirile D0-D5 (circuitul CI-9) si doua porti NAND folosite ca inversoare pentru iesirile D6-D7 (jumatate din circuitul CI-10).
Intrucat la iesirile schemei sunt prezente datele negate, de acest lucru se va tine cont la inscrierea memoriei.
Avand o capacitate de 1Ko (1024 = 2 la puterea a zecea), sunt utilizate 10 intrari de adresa (A0-A9).
Intrucat prima jumatate din capacitatea memoriei este folosita pentru ritmurile 4/4, iar cealalta jumatate pentru ritmurile 3/4, tipul ritmului va fi definit de bitul cel mai semnificativ (A9). Cu alte cuvinte, daca intrarea A9 (pinul 22) este in zero logic, vor fi selectate ritmurile 4/4, iar daca aceasta intrare este in unu logic, sunt selectate ritmurile 3/4. Circuitul de selectie implementat asigura pentru A9 nivelul logic necesar in fiecare din cele doua situatii, simultan cu conditionarile pentru celelalte intrari de adrese.
Referitor la celelalte intrari de adrese, vom avea doua situatii:
In cazul ritmurilor4/4, bitii cei mai semnificativi (A8-A5) servesc la selectia ritmului dorit. cu acesti 4 biti
se pot adresa 2 la puterea 4 = 16 ritmuri. Bitii cei mai nesemnificativi (A4-A0) servesc la formarea acestor ritmuri,
astfel ca la cele 5 intrari va trebui sa fie prezente 2 la puterea 5 = 32 stari ale numaratorului, care se
repeta permanent datorita resetarii dupa fiecare 32 stari. Rezulta ca ritmurile 4/4 ocupa un spatiu de
memorie de 16 ritmuri x 32 stari = 512 octeti.
In mod analog,ritmurile 3/4 se selecteaza cu bitii cei mai semnificativi, de data aceasta avand la dispozitie numai 3 biti (A8-A6), accesand un numar de 2 la puterea 3 = 8 ritmuri. Intrarea A5 nu se mai foloseste la selectie, fiind necesara la formarea ritmului.
Pentru formarea ritmurilor 3/4 sunt necesare 48 stari, ceea ce implica necesitatea a 6 biti, astfel ca in acest scop vor fi utilizati bitii cei mai nesemnificativi A5-A0. Deci ritmurile 3/4 vor ocupa in memorie un spatiu de 8 rimuri x 48 stari = 384 octeti. Avand la dispozitie un spatiu de 512 octeti, rezulta ca va ramane nefolosit un spatiu de 512-384=128 octeti.
In concluzie, liniile de adrese A0-A4 (A0-A5) sunt accesate automat de catre un numarator de adrese, iar liniile A6-A9 (A5-A9) sunt accesate prin intermediul unei logici combinationale ca rezultat al unor comenzi manuale de selectie.
Memoria utilizata este de tipul 2708 (K573RF1). Asa cum se vede si in schema din fig.1, aceasta se alimenteaza cu 3 tensiuni: +5V, -5V, +12V. Sursa de +5V este comuna tuturor circuitelor integrate din schema, trebuind sa asigure un curent de 150-200mA. Pe celelalte 2 ramuri consumul este foarte redus, de cca 20mA pe -5V si 25mA pe +12V (consumuri masurate pe montajul realizat de autor cu circuitul K573RF1), fiind suficiente stabilizatoare parametrice simple, cu diode zenner.
Trebuie insa mentionata recomandarea ca prima tensiune care se aplica memoriei sa fie de -5V, lipsa acesteia putand provoca defectarea circuitului. Cei care vor sa evite alimentarea cu 3 tensiuni si nu sunt in posesia unui EPROM d 1Ko alimentat la o singura tensiune, pot utliza o memorie de 2 Ko (2716, K573RF2, K573RF5), folosita la jumatate din capacitate. Modificarile sunt simple si se pot face direct pe conectorul placii, fara a afecta traseele de cablaj imprimat. Aceste modificari sunt urmatoarele:
In acest caz, condensatorul C9 devine inutil si nu se mai monteaza.
Numaratorul
Capacitatea maxima de numarare este de 48 stari, astfel ca se utilizeaza 2 cipuri CDB493 (CI-7 si CI-8. Un timer BE555 (CI-1) in configuratie de astabil, genereaza impulsuri cu perioada reglabila cu potentiometrul P1 care determina tempo-ul (viteza ritmului). Dupa o divizare cu 2 in primul bistabil din CI-7, rezulta la iesirea QA (pin 12) impulsurile de tact care se aplica numaratorului propriu-zis pe intrarea CkB (pin 1).
Acestea sunt numarate de catre 6 bistabili legati in cascada (functionare asincrona), 3 bistabili din CI-7 si 3 bistabili din CI-8, ultimul bistabil din CI-8 fiind nefolosit.
Exista doua moduri de functionare a numaratorului, selectabile prin comutatorul K2 (selectie 3/4-4/4). Pe pozitia 4/4, un LATCH construit cu portile din circuitul CI-3 aplica pe pinul 9 al circuitului CI-10 un nivel 1 logic, poarta NAND respectiva devenind valida. Pe cealalta intrare a portii (pin 10 - CI-10) se aplica iesirea ultimului bistabil al numaratorului (pin 8 - CI-8), producandu-se astfel resetarea dupa 2 la puterea 5 = 32 stari.
Pe pozitia 3/4 a comutatorului K2, LATCH-ul isi schimba starea, poarta mentionata se blocheaza, devenind activa poarta NAND cu iesirea pe pinul 11 a lui CI-10. Intrarile acesteia din urma primesc impulsuri de la ultimii 2 bistabili ai numaratorului. Cand starile ambelor intrari intrari devin 1 logic, are loc resetarea, rezultand astfel un ciclu de numarare de de 2 la puterea 5 plus 2 la puterea 4 = 48 stari.
De remaracat ca cele 2 porti utilizate in logica de reset sunt de tipul open-colector (cealalta jumatate a circuitului CI-10 folosit pe iesirile de date), fiind astfel posibila legarea in paralel a iesirilor, ceea ce a permis simplificarea implementarii functiei dorite
Impulsul elaborat in logica de reset, mai este in plus utilizat si pentru marcarea ultimului timp al fiecarui ritm (DOWN BEAT) prin aprinderea, in momentele corespunzatoare, a unui LED. In acest scop, el se aplica unui monostabil realizat cu un timer de tip BE555 (CI-2), care furnizeaza LED-ului D1 impulsuri calibrate, de durata constanta care nu depinde de tempo-ul ritmului, ci numai de constanta de timp a monostabilului.
Schema ofera in plus, posibilitatea opririi in orice moment a secventei in curs, fara oprirea numaratorului (si deci a generatorului de ritmuri), iar la repornire, ritmul demareaza intotdeauna pe timpul de baza. In acest scop este prevazut comutatorul K1, prin intermediul caruia, numaratorul poate fi adus momentan in zero indiferent de starea sa curenta, printr-un scurt impuls format cu ajutorul unui condensator (C7).
Aceasta este o facilitate apreciata in exploatare mai ales in cazul cand sintetizatorul se foloseste intr-o orchestra. Numaratorul lucreaza permanent in regim de numarare, inclusiv in pauze, cand semnalul audio furnizat de simulatoare este pus la masa (pe pozitia "STOP" a lui K1). Operatorul poate aprecia si in acest caz tempo-ul ritmului, urmarind clipirea LED-ului "DOWN BEAT" (acest lucru nu ar fi posibil daca pe pozitia "STOP" numaratorul ar fi blocat). In momentul trecerii comutatorului K1 pe pozitia "START", condensatorul C7 se incarca rapid prin R7, comportandu-se in momentul initial ca un scurtcircuit. Se forteaza, astfel, un nivel zero logic pe pinii 4-5 ai circuitului CI-3 (intrarile unei porti NAND folosite ca inversor), astfel ca la pinul 6 (iesirea), apare un impuls pozitiv capabil sa reseteze numaratorul, care reporneste imediat, datorita restabilirii nivelului logic anterior, ca urmare a incarcarii condensatorului C7.
Logica de selectie a ritmurilor
In scopul aplicarii semnalelor corecte pe intrarile de adrese ale memoriei, pentru ambele tipuri de ritmuri cu care opereaza aparatul, a fost prevazuta o retea combinationala cu portile NAND continutr de circuitele CI-3... CI-6
Prin comutatorul K2 este posibila selectia tipului de ritm (3/4-4/4). Inafara comandarii resetarii corecte a numaratorului, in momentele corespunzatoare celor doua situatii, in modul descris anterior, logica de selectie asigura si accesarea corecta a intrarilor de adrese A5... A9.
Pe pozitia "3/4" a comutatorului, LED-ul D2 este practic suntat, pe pini 1-2 ai lui CI-3 se aplica 1 logic, iesirea (pinul 3) trece in 0 logic, astfel ca se aprinde LED-ul D3, indicand selectarea ritmurilor ternare (3/4).
In acelasi timp, LATCH-ul se pozitioneaza in starea 0 pe pinul 8, si in starea 1 pe iesirea negata (pinul 11 - CI-3. Acest lucru are ca efect validarea tutturor portilor din circuitul CI-5 si blocarea tutturor portilor din circuitul CI-4, ale carui iesiri vor fi toate in 1 logic, producand la randul lor, validarea tuturor portilor din circuitul CI-6. Ca urmare, pe intrarile A5-A8 ale memoriei vor avea acces urmatoarele semnale:
Pe pozitia "4/4" a comutatorului K3, pe pinii 1-2 ai lui CI-3, se aplica zero logic, iesirea (pinul 3) trece in 1, LED-ul D3 se stinge, in schimb se aprinde LED-ul D2, indicand selectarea ritmurilor 4/4. In acelasi timp LATCH-ul trece in starea complementara cazului descris anterior. De data aceasta se vor bloca portile din circuitul CI-5 si vor fi deschise portile din circuitele CI-4 si CI-6. Accesul numaratorului la intrarea A5 este blocat. Pe intrarile A5-A8 vor fi in acest caz prezente nivelele logice corespunzatoare codurilor binare ale numerelor 0...15, in functie de pozitiile comutatoarelor K3,K4,K5,K6, ("1"-"2"-"4"-"8"). Sunt posibile 16 combinatii, rezultand selectia a 16 ritmuri. Pe intrarea A9 se aplica 0 logic, selectandu-se astfel zona de memorie ocupata de ritmurile 4/4.
Montajul practic s-a realizat pe o singura placa de circuit imprimat simplu placat, cu dimensiunile
120x95 astfel proiectata incat sa poata fi simplu de realizat in conditii de amator.
Detalii constructive, in numarul viitor.
Constructie si reglaje
Realizarea practica a aparatului nu ridica probleme deosebite. Placa imprimata este astfel conceputa incat sa fie usor de reaalizat in conditii de amator; ea nu contine gauri metalizate (se foloseste stratitex simplu placat) si nici trasee printre pinii alaturati ai circuitelor integrate, avand in schimb mai multe strapuri care se pot utiliza si ca puncte de test.
La echiparea placii, in prima etapa se implanteaza toate componentele, cu exceptia memoriei (CI-11). La conectorul AMPHENOL al placii se fac toate conexiunile exterioare cu exceptia alimentarilor de -5V si +12V, placa alimentandu-se initial numai cu tensiunea de +5V.
Se verifica functionarea circuitelor cu ajutorul unei sonde logice (sau voltmetru) urmarind existenta semnalelor corecte la intrarile de adrese ale memoriei, in conformitate cu cele expuse in descrierea si functionarea generatorului. Se va urmari aprinderea LED-ului "DOWN BEAT" dupa fiecare 32 impulsuri de tact la ritmurile 4/4 si dupa fiecare 48 impulsuri la ritmurile 3/4, pe pozitia "START" a comutatorului K1.
Se urmareste apoi acelasi lucru si pe pozitia "STOP". Daca in ultimul caz resetarea se face incorect, cauza o constituie raspunsul incorect al portilor NAND aferente, la impulsul foarte scurt, elaborat in logica de reset. Remediul consta in plasarea unui condensator (nanofarazi - zeci de nanofarazi) intre pinul 6 al circuitului CI-9 si masa.
Se verifica apoi functionarea restarii manuale cu comutatorul K1, care trebuie sa lucreze pentru orice stare curenta a numaratorului. La orice actionare a lui K1 trebuie sa aiba loc si aprinderea scurta a LED-ului "DOWN BEAT"
O testare rapida a placii se poate face si cu ajutorul unui osciloscop nepretentios. In acest caz insa, pe durata testarii se va inlocui conndensatorul de temporizare al generatorului de tact, cu o capacitate mult mai mica (cel putin cu un ordin de marime), astfel incat frecventa impulsurilor sa fie suficient de mare pentru a avea semnale stabile pe ecranul osciloscopului (cu comutatorul bazei de timp intr-o pozitie convenabila).
Controlul functionarii inversoarelor de pe liniile de date se face verificand cu sonda logica sau cu voltmetrul, existenta nivelului 0 logic la toate iesirile S1-S8. (In absenta memoriei, intrarile inversoarelor sunt "in aer"). Punand succesiv la masa liniile D0-D7, se urmareste trecerea iesirilor S1-S8 in 1 logic.
Cu aceasta, operatia de testare a placii se considera incheiata, urmand a se monta memoria (programata in prealabil), nu inainte de a alimenta placa si cu tensiunile de +12V si -5V si de a verifica sosirea acestora la pinii 19 si respectiv 21.
Pentru scrierea datelor in EPROM (programare), recomandam amatorilor cu dotare mai modesta, care vor sa faca singuri aceasta operatie, programatorul prezentat in "TEHNIUM" 8/1992 (autori: Gh. Baluta, E. Carbunescu), un aparat simplu, fiabil si ieftin, care se va dovedi util in multe in multe alte aplicatii "amatoricesti", acolo unde este nevoie de scrierea si citirea unor date in EPROM-uri. Scrierea datelor inseamna de fapt numai scrierea "zerourilor", deoarece la un EPROM nou sau sters, toate celulele de memorie se afla in starea 1 logic.
Nu mai intram in detalii intrucat articolul mentionat cuprinde toate informatiile necesare. Vom nota doar ca in cazul aplicatiei de fata (care presupune scrierea si citirea a maximum 896 octeti), operatia efectiva consuma 4-5 ore din timpul de lucru afectat constructiei.
Un avantaj al utilizarii, la aplicatia de fata, a unui programator de tipul celui mentionat, este ca in cadrul operatiilor pregatitoare, nu mai este necesara alcatuirea tabelului cu datele scrise in hexazecimal pentru fiecare adresa, putandu-se lucra direct pe diagrama de ritm.
In tabelul 1 se da exemplul a 2 diagrame de ritmuri plaste la extremele zonei de memorie alocata ritmurilor 4/4 (intre adresele 0...511). Fiecarei linii de date i-a fost alocat un instrument de percutie (simulator), prescurtarile utilizate fiind urmatoarele: BD = BASS DRUM (toba mare); SD = Snare Drum (toba mica cu corzi); CY = Cymbal (cinel); HH = High Hat (fuscinel); CD = conga; BG = bongo; CL = claves (bete); MA = maracas. Se observa ca diagramele sunt suficient de sugestive pentru a fi utilizate direct la programarea memoriei prin metoda propusa.
Exemplul se refera la 2 formule ritmice uzuale pentru "MARS" (adrese 0-31) si "SAMBA" (adrese 480-511)
Alcatuirea diagramelor de ritmuri se poate face fie direct dupa partitura muzicala, fie dupa ureche. In ambele cazuri, consultarea unui percutionist este binevenita, cu atat mai mult cu cat partiturile pentru baterie difera in functie de genuri si de diferitele stadii de evolutie a scrierii pentru acest instrument, intalnite in diverse lucrari. De altfel, manualele de specialitate sunt in general structurate pe baza unor legende pentru a distribui elementele componente ale bateriei pe portativ. In fig.1 se da un exemplu de alcatuire a diagramei de ritm dupa o partitura scrisa pentru percutie ("MARS").
Amatorii mai experimentati pot efectua programarea memoriei direct in montajul generatorului de ritmuri prin mici modificari provizorii pe placa imprimata a acestuia. In acest caz, din schema programatorului propus se va executa un montaj din care lipsesc numaratoarele si sistemul de afisare zecimala a adreselor, fiind suficienta plasrea unor LED-uri pe liniile de adrese A0-A5 pentru afisarea binara. Timerul CI-1 al generatorului de ritmuri se va configura provizoriu ca monostabil, pentru avansul manual al adreselor. Daca in plus vom lucra simultan si cu partea de SOUND, cupland iesirile S1-S8 la simulatoare, vom beneficia si de un control auditiv, care dubleaza controlul vizual oferit de LED-urile situate pe liniile de date.
Selectia zonelor de memorie afectate fiecarui ritm, se face de la comutatoarele amplasate pe panoul frontal al sintetizatorului, panou care are aspectul prezentat in fig.6.
Inscriptionarea acestuia sugereaza modul de selectie a ritmurilor, comutatoarele de selectie fiind de tip basculant, pentru a sesiza vizual pozitia lor. Numarul de ordine al fiecarui ritm reprezinta suma valorilorinscriptionate in dreptul comutatoarelor actionate la un moment dat (1,2,4,8 - pentru ritmuri 4/4 si 1,2,4 - pentru ritmuri 3/4).
Comutatorul "3/4-4/4" este de tipul cu translatie (KTL). De o parte si de alta a acestuia sunt montate LED-urile circulare corespunzatoare, de culoare verde si respectiv rosu. In functie de pozitia comutatorului, unul dintre aceste LED-uri este aprins permanent, semnalizand grupa de ritmuri selectata. Sub comutator este montat un LED dreptunghiular de culoare galben care lumineaza intermitent, aprinzandu-se la fiecare trecere prin 1 al ritmului curent ("DOWN BEAT"). Comutatoarele "START" si "POWER" sunt de tip KBM (basculant miniatura) - fabricatie "CONECT", la fel cu cele utilizate la selectia ritmurilor.
Potentiometrul de volum care apare pe schita din fig.2, nu face parte din schema generatorului prezentat. Acesta se afla pe iesirea de audiofrecventa a sintetizatorului prezentat in fotografie, care include intr-o carcasa comuna atat generatorul d ritmuri cu EPROM, cat si partea de SOUND care contine 8 simulatoare pentru instrumentele de percutie. Semnalele audio generate de simulatoare sunt mixate si aplicate potentiometrului de volum, de unde se trimit pe mufa de iesire audio, montata pe panoul din spate a sintetizatorului.
In constructia aparatului se pot utiliza orice simulatoare (analogice sau digitale), cu conditia ca acestea sa poata fi declansate cu impulsuri pozitive, avand amplitudinea de 3-5Vvv, de exemplu, cele prezentate in nr.1/1995 al revistei, la aceasta rubrica.
In vederea alimentarii corecte a memoriei EPROM s-a elaborat o sursa simpla cu 3 tensiuni, avand in componenta un circuit care nu permite aparitia tensiunilor pozitive (+5V, +12V) in absenta tensiunii negative de alimentare (-5V). Este asigurata, de asemenea, protectia la scurtcircuite accidentale pe oricare din cele 3 iesiri. La conectare si deconectare, tensiune de -5V apare prima si dispare ultima, iar disparitia accidentala a acesteia atrage dupa sine blocarea ramurilor de +5V si +12V.
Schema electrica a sursei este prezentata in fig.7, fiind realizata pe o placa de circuit imprimat 140x40, conform desenului din fig.8. Pentru obtinerea celor 3 tensiuni stabilizate, se pleaca de la un transformator de retea avand in secundar o singura infasurare cu priza mediana, furnizand 2x13Vef sub un curent total de 0.2-0.25 Aef.
La pornire, tensiunea negativa obtinuta pe condensatorul C2 in urma redresarii bialternanta cu diodele D3-D4, alimenteaza stabilizatorul parametric realizat cu componentele R5,D8,C5,R6, care livreaza tensiunea de -5V.
Prin grupul R2,D5 aceasta tensune se aplica emitorului tranzistorului npn T3, care are baza la masa. La atingerea valorii de -5V in anodul lui D8, are loc deschiderea diodei D5, jonctiunea B-E a luiT3 se polarizeaza direct, T3 se deschide antrenand deschiderea grupului Darlington T1-T2. Astfel tensiunea de pe ramura pozitiva, obtinuta pe condensatorul C1 in urma redresarii bialternanta cu diodele D1-D2, se aplica pe de o parte unui stabilizator monolitic cu circuitul integrat IC-1, furnizand la iesire +5V, iar pe de alta parte, unui stabilizator parametric realizat cu componentele R3,D7,C3,R4, care livreaza tensiunea de +12V.
Grupul T1-T2 nu lucreaza in saturatie adanca, punctul de functionare fiind ales in apropierea pragului de saturatie, ceea ce asigura un timp de comutare mai scurt. Cand T1 este deschis, tensiunea intre emitor si colector este mica (cca 0.8V), acesta disipand o putere mica (cca 0.2W), astfel ca se poate utiliza un BD136 fara radiator. Curentul absorbit din sursa de -5V pentru comanda tensiunilor pozitive (masurat prin D5) este foarte mic (max 1mA).
Pe ramurile de consum mic (+12V, -5V), in paralel cu condensatoarele de filtraj de pe iesiri, s-au prevazut rezistente de presarcina ("bleeder"). Constantele de timp au fost astfel alese, incat la deconectarea aparatului, ultima tensiune care dispare este cea de -5V.
Pe ramura de +5V rezistenta nu a mai fost necesara, intrucat, in afara memoriei EPROM, aceasta tensiune alimenteaza circuitele TTL ale generatorului de ritm si LED-urile de semnalizare, astfel ca la deconectare, condensatorul C4 se descarca rapid.
In schema din fig.7 mai apare un stabilizator parametric de -12V, realizat cu componentele R7,D9,C6,R8, folosit pentru alimentarea unui montaj auxiliar care nu face obiectul articolului de fata. Ca atare, pentru prezenta aplicatie, componentele mentionate NU SE VOR MONTA pe placa din fig.8.
Referitor la alimentarea simulatoarelor comandate de catre prezentul generator de ritmuri, facem recomandarea ca aceasta sa nu fie derivata din tensiunile de alimentare a partii de logica (chiar daca solutia ni se pare eleganta si tentanta). Pentru realizarea unor montaje performante este preferabila alimentarea separata a partii analogice (in special a circuitelor de audiofrecventa de semnal mic), ceea ce la montajul de fata presupune executarea unei infasurari secundare separate pe transformatorul de retea, daca sintetizatorul se construieste ca unitate separata.
In cazul inserarii aparatului pe post de "sectie ritmica" intr-un instrument muzical electronic cu claviatura (orga, piano-strings, sintetizator de muzica, etc.), alimentarile se pot lua din circuitele instrumentului de baza, respectand regula "logica cu logica" si "analogica cu analogica", evitand orice sursa de perturbatii pentru circuitele care proceseaza semnale de audiofrecventa.
Masa partii logice se va conecta intr-un singur punct cu masa partii analogice (pe linia de semnal), iar in carcasa echipamentului (daca are parti metalice) se va conecta masa partii analogice, de asemenea intr-un singur punct. Tresele conexiunilor ecranate nu vor transporta curenti de alimentare, ci vor avea exclusiv rolul de ecran.
